Aproape încercuită de trupele ruse, capitala ucraineană a intrat, de marți seară, în stare de asediu.
Primarul Kievului a instituit interdicții de circulație pentru 35 de ore, până joi dimineață.
Aproape jumătate din populația orașului s-a refugiat. Edilul Vitali Kliciko le-a cerut bărbaților să se întoarcă la Kiev pentru a se alătura trupelor de apărare.
Rușii nu au reușit să treacă de râul Irpin întrucât ucrainenii au aruncat în aer podurile existente. Mlaștinile întinse din regiune împiedică avansul terestru.
Noi atacuri ale forțelor invadatoare au vizat mai multe cartiere din capitală și metroul. Mai multe persoane au fost ucise. Zeci de supraviețuitori au fost salvați de sub dărâmături.
Fox New a anunțat că jurnalista Oleksandra Kuvşînova și cameramanul Pierre Zakrzewski au fost uciși în atacul în care reporterul Benjamin Hall a fost grav rănit fiindu-i amputat un picior. Vehiculul în care cei 3 se aflau a fost lovit de un proiectil lângă Kiev.
După o călătorie cu trenul, pentru câteva ore, la Kiev s-au aflat, marți seară, premierii Poloniei, Cehiei și Sloveniei, care au vrut să transmită personal solidaritatea “fără echivoc” a Uniunii Europene cu Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenki și premierul Denîs Șmîhal au salutat, în cadrul întrevederii, curajul celor trei.
Sirenele antiaeriene au răsunat, miercuri dimineaţă, în mai multe oraşe ucrainene, în a 21-a zi a invaziei ruse.
Printr-un coridor umanitar, 2.000 de mașini au putut părăsi portul Mariupol, devastat de bombardamentele care nu contenesc de 20 de zile. Orașul arată ca o fortăreață. Civilii care nu au putut fugi, stau ascunși în adăposturi. Trupele ruse continuă să ţină ostatice aproape 400 de persoane la Spitalul Regional de Terapie Intensivă din Mariupol.
Tot marți, cel puţin 100 de autobuze cu civili au părăsit oraşul Sumî.
În cele 3 săptămâni de război, peste 3 milioane de ucraineni au fugit din calea armelor.
Desfășurată online, o a patra rundă de tratative între părțile beligerante s-a încheiat fără rezultate. Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat, pentru Reuters, că discuţiile au fost dificile, însă este “cu siguranţă, loc de compromis”, adăugând că negocierile vor continua miercuri.
Într-un nou efort diplomatic internațional, Turcia și-a trimis șeful diplomației, miercuri, la Moscova, iar joi se va afla la Kiev.
Curtea Internațională de Justiție de la Haga va oferi un răspuns, miercuri, plângerii Ucrainei față de invazia rusă. Ședința este programată la ora 17.00.
Preşedintele ucrainean a denunțat agresiunea rusă și a reluat apelul pentru instituirea unei interdicții de survol pentru țara sa într-o intervenție prin videoconferință avută, marți, în parlamentul canadian. Șeful guvernului de la Ottawa, Justin Trudeau, a salutat curajul ucrainenilor din aceste zile.
Volodimir Zelenski se va adresa miercuri, în același mod, în Congresul american.
Săptămâna trecută, într-un rar exemplu de unitate, aleşii de la Washington au votat un ajutor financiar substanţial pentru Ucraina, în valoare de aproape 14 miliarde de dolari.
Ambele tabere politice americane insistă pe o înăsprire a sancțiunilor la adresa regimului de la Moscova. Senatul Statelor Unite a adoptat în unanimitate, marți, o rezoluţie în care îl condamnă pe preşedintele rus drept criminal de război.
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a declarat că va exista o Ucraină independentă “mult mai mult decât va fi un Vladimir Putin”.
Kremlinul a anunțat, marți, că a inclus numele preşedintelui american, Joe Biden, şi altor oficiali de rang înalt pe o ”listă de interdicţie”, care îi împiedică să intre în Rusia.
Casa Albă a reacţionat cu ironie. “Nu planificăm călătorii în Rusia şi nu avem conturi bancare acolo”, a transmis administrația de la Washington.
Preşedintele american Joe Biden va participa la summit extraordinar al Alianței Nord-Atlantice, programat joia viitoare.
NATO a comunicat că va continua să sprijine Ucraina cu echipamente militare defensive.
Secretarul general al Alianței a avertizat Rusia să nu folosească arme chimice pe frontul ucrainean de război. Jens Stoltenberg crede că, în acest moment, Moscova încearcă să creeze un pretext pentru un asemenea atac, sub steag fals, cu arme de distrugere în masă, interzise prin convențiile internaționale.
Președintele Klaus Iohannis nu crede că Rusia va îndrăzni să atace o țară membră NATO. “Vrem să fim foarte bine pregătiți pentru orice situație”, a precizat șefului statului, după o întâlnire avută, marți, cu omologul bulgar.
Aflat în vizită la București, Rumen Radev a opinat că, indiferent care este pretextul pentru războiul din Ucraina, nimic nu poate să scuze o agresiune asupra unei suveranităţi naţionale.
80.000 de refugiaţi ucraineni au ajuns la sud de Dunăre, iar mai mult de jumătate au rămas în Bulgaria.
După modelul centrului umanitar european de la Suceava, România poate să mai deschidă alte două, la Sighet şi în zona localităţii Isaccea.
Potrivit premierului Nicolae Ciucă, România este pregătită să facă față unui aflux mai mare de refugiați. Cheltuielile făcute în sprijinul refugiaților de ţările de la graniţa cu Ucraina vor fi decontate de Comisia Europeană.
În Gara de Nord din București, voluntarii cer suplimentarea numărului de traducători și de consilieri psihologici.
20 bărbaţi ucraineni au fost descoperiţi de poliţiştii români de frontieră după ce au traversat râul Tisa. Invazia armată rusă a impus introducerea legii marţiale în Ucraina, astfel că bărbaţii cu vârste între 18 şi 60 de ani sunt obligați să rămână în țară.
În contextul valului de refugiați ucraineni provocat de invazia rusă, direcțiile de sănătate publică au fost avertizate să monitorizeze eventuale cazuri de boli transmisibile. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a atras atenția că Ucraina are mai puțini copii vaccinați decât România. Pe lista bolilor prezente în țara vecină se numără difteria și poliomielita.
Antibiotice Iași a produs peste 15 milioane de pastile de iodură de potasiu, jumătate din cantitatea comandată de Ministerul Sănătății. Medicamentul, recomandat în caz de incident sau atac nuclear, nu trebuie administrat fără recomandarea medicilor.
—
În umbra războiului din Ucraina, situația pandemică se agravează în Europa. Numărul tot mai mare de cazuri este atribuit unei subvariante a tulpinii Omicron.
În România, bilanțul epidemiologic a urcat, marți, spre 5.000 de noi infecții cu SARS-CoV-2. Alte aproape 70 de decese au fost asociate Covid. Numărul pacienților spitalizați a scăzut sub 3.600, dar mai mult de 500 dintre aceștia sunt la Terapie Intensivă.
Cei aproape 2.500 de angajaţi ai fabricilor TMK Artrom de la Reşiţa şi Slatina nu şi-au primit salariile luna aceasta. Miliardarul rus care controlează grupul este pe lista de neagră a Uniunii Europene, iar conturile sale sunt blocate în România.
Ministerul Muncii caută să sprijine angajații afectați de sancțiunile impuse Rusiei la nivel european.
—
În ianuarie, câştigul salarial mediu net a fost de 3.698 lei. Scăderea a fost de 4,7% faţă de decembrie. Potrivit Institutului Național de Statistică, cele mai mari salarii sunt în IT, iar cele mai mici sunt în industria hotelieră.
—
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a anunţat, marţi, că va continua supravegherea atentă a pieţelor de electricitate şi gaze naturale. În ultimele două luni, ANRE a amendat furnizorii cu aproape 3 milioane de lei.
—
La Drobeta Turnu Severin, 25.000 de apartamente vor ramâne fără căldură. Termocentrala care asigura încălzirea și-a încetat activitate, întrucât nu mai are păcură şi nici bani să cumpere combustibil.
—
Cotația petrolului a continuă să scadă pe bursele internaţionale. Barilul de țiței a fost tranzacţionat, marți, cu mai puţin de 100 de dolari.
În România, unde preţul carburanţilor standard se păstrează în jurul valorii de 8 lei pe litru, benzinarii spun că o posibilă ieftinire la pompă este posibilă peste o lună.
Reducerea accizei la combustibili întârzie. Guvernul de coaliție spune că măsura este în analiză.
—
Într-o declarație comună la 11 ani de la izbucnirea sângerosului război civil din Siria, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Germania și Italia au denunțat “comportamentul brutal şi distructiv al Rusiei”, care a susținut militar regimul dictatorial de la Damasc.
Mii de sirieni din enclava Idlib, controlată de rebeli, au mărșăluit pe străzi în amintirea miilor de victime ale războiului sirian. Protestatarii au cerut eliberarea opozanților președintelui Bashar al Assad.
—
Cel mai probabil contrafăcute, aproape 6.000 de parfumuri au fost confiscate de poliţiştii de frontieră de la Giurgiu. Valoarea mărfii este estimată pe piața neagră la peste jumătate de milion de euro.
—
Benfica Lisabona s-a calificat surprinzător în sferturile de finală ale Ligii Campionilor la fotbal, după ce a învins Ajax cu 1-0, marți seară, la Amsterdam.
Site-ul UEFA remarcă ‘‘blestemul” echipei olandeze la meciurile eliminatorii de acasă, subliniind că au trecut 26 de ani de când aceasta a reuşit să câştige un meci pe teren propriu în această fază a competiţiei.
Cu același 1-0, Atletico Madrid a bătut Manchester United pe Old Trafford.
—
Pentru prima dată după ce a suferit un stop cardiac în timpul meciului cu Finlanda, la Euro 2020, vara trecută, Christian Eriksen a fost convocat în lotul naționalei daneze. În vârstă de 30 de ani, fotbalistul are implantat un stimulator cardiac. După ce și-a reziliat contractul cu Inter Milano, Christian Eriksen s-a alăturat echipei engleze Brentford.
—
Simona Halep (26 WTA) a învins-o pe Sorana Cîrstea (27 WTA), scor 6-1, 6-4, și s-a calificat, marți seară, în sferturile turneului de tenis de la Indian Wells.
În istoria întâlnirilor directe dintre cele două jucătoare române, scorul a devenit egal, 2-2. Următoarea adversară a Simonei Halep va fi croata Petra Martic. Duelul este programat joi dimineață.
În competiția de dublu, perechea formată din Irina Begu și Monica Niculescu s-a oprit în sferturi, învinsă fiind de cuplul Gabriela Dabrowski (Canada)/Giuliana Olmos (Mexic), scor 6-2, 2-6, 10-7.
—
Simbol al Parisului, Turnul Eiffel a câştigat 6 metri în înălţime după ce o nouă antenă de radiorecepţie digitală a fost ataşată în vârful monumentului de fier forjat, construit de inginerul Gustave Eiffel la sfârşitul secolului al XIX-lea. Turnul, care măsoară acum 330 de metri, se numără printre cele mai vizitate obiective turistice din lume.
—
Cerul va avea înnorări, iar temporar vor fi precipitații în jumătatea de vest a țării și izolat în rest. Acestea vor fi sub formă de ninsoare la munte, mixte în zonele deluroase și în Transilvania și mai ales ploi în rest. Pe arii restrânse în regiunile vestice vor fi cantități moderate de apă (10…15 l/mp și izolat peste 20 l/mp), iar în Carpații Occidentali, precum și în vestul Carpaților Meridionali, se va depune strat nou de zăpadă, pe alocuri consistent. Vântul va sufla slab și moderat, cu ușoare intensificări în sud-est și pe creste. Temperaturile maxime, în scădere față de ziua precedentă în jumătatea vestică a teritoriului, se vor încadra între 2 și 13 grade.
La București, cerul va fi mai mult noros și spre seară temporar va ploua slab. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 9…10 grade.
În zonele montane, cerul va fi mai mult noros și aria precipitațiilor sub formă de ninsoare va fi în extindere. În zona Carpaților Occidentali, precum și în vestul Carpaților Meridionali, local ninsorile vor fi moderate cantitativ (10…15 l/mp și izolat peste 20 l/mp) și se va depune strat nou de zăpadă, pe alocuri consistent. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări. Valorile de temperatură vor marca o scădere față de cele din intervalul anterior.
