Primarul Iașului Mihai Chirica este cercetat sub control judiciar într-un dosar ce vizează ilegalități în autorizarea unor lucrări de construcții.
Edilul și mai mulți subalterni au fost audiați, miercuri, de procurorii DIICOT.
Anchetatorii suspectează funcționarii publici de abuz în serviciu, delapidare și uz de fals.
Cercetările au început în urmă cu doi ani. La acel moment, un dezvoltator imobiliar a ridicat și vândut zeci de apartamente cu încălcarea legii.
Având calitatea de inculpat în dosar, Mihai Chirica nu are voie să semneze acte de urbanism şi nici să părăsească ţara, potrivit Ziarul de Iași.
Primarul ar urma să susțină, joi, o conferință de presă.
Vicepreşedinte al Uniunii Salvați România, Ionuţ Moşteanu a cerut Partidului Național Liberal să îi retragă sprijinul politic lui Mihai Chirica şi să îl demită din partid. “Începeţi să vă curăţaţi partidul de corupţi”, a transmis liderul USR.
—
Opoziția critică și decizia Curţii Constituţionale de a încuviința supra-impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim. Uniunea Salvați România a anunţat că va depune, în zilele următoare, un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal.
Deputata Oana Ţoiu consideră că este “profund nedrept” să munceşti 2-4 ore şi să plăteşti taxe ca cei care lucrează 8 ore.
În sprijinul acuzației de dublă măsură, deputatul Cristian Seidler a amintit că supraimpozitarea pensiilor speciale a fost declarată neconstituţională.
—
La capătul a 3 zile de dezbateri accelerate și cu câteva amendamente acceptate la forma propusă de guvern, Parlamentul a adoptat proiectul de buget.
Au fost 251 de voturi „pentru”, 115 „împotrivă” şi trei abţineri.
Bugetul este unul “realist”, care “protejează populaţia vulnerabilă”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
La rândul său, liderul PSD a spus că bugetul este “echilibrat”. Potrivit lui Marcel Ciolacu, marea provocare a anului viitor va fi controlul inflației, care s-a apropiat de 17%.
Din opoziție, Uniunea Salvați România a votat împotrivă. Liderul Cătălin Drulă consideră că bugetul este mincinos și inflaţionist.
În timpul dezbaterilor, la poarta clădirii legislativului au protestat câteva sute de sindicaliști din educație, nemulțumiți de alocările bugetare pentru acest sector. Nemulțumire stârnește mai ales situaţia salariilor personalului nedidactic, dar și deficitul de angajați din unitățile de învățământ.
Protestele vor continua. Sindicatele din educație nu exclud intrarea în grevă.
—
Guvernul de la București va transmite joi, în mod oficial, a doua cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o valoare de 2,8 miliarde de euro, a anunțat ministrul Marcel Boloş.
În luna martie, România ar urma să depună a treia cerere, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro. Până la acel moment, trebuie reformată legea pensiilor speciale.
—
La finalul lunii octombrie, deficitul de cont curent al României a urcat la peste 23 de miliarde de euro, cu aproape 9 miliarde de euro mai mult față de perioada similară din 2021.
Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 2,9 miliarde euro, până la 139 de miliarde euro.
—
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a anunțat că declaraţia pe proprie răspundere pentru plafonarea preţului la electricitate trebuie depusă doar de persoanele care dețin mai multe proprietăți, beneficiind de tarif redus la o singură adresă.
În schimb, clienții cu un singur loc de consum beneficiază automat de preţul plafonat pentru care se încadrează.
Declaraţii pe proprie răspundere trebuie să depună persoanele care folosesc dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, persoanele care au în întreţinere cel puţin 3 copii și familiile monoparentale.
—
Șeful statului se pronunță doar pentru o soluție diplomatică în urma recentului eșec al aderării la spațiul Schengen, considerând totodată că “vinovații nu sunt la București”.
Încrezător într-un succes anul viitor, Klaus Iohannis respinge ideea unui boicot al Austriei, care s-a pronunțat împotriva includerii țării noastre, sau a unui proces la Curtea Europeană de Justiție.
Președintele va aduce în discuție respingerea candidaturii României și Bulgariei la Consiliul European, care începe joi la Bruxelles.
“Următorul pas trebuie să fie o reuşită. Nu-şi doreşte nimeni, nici noi, nici alţii să ajungem încă o dată într-un Consiliu JAI cu vot negativ”, a adăugat Klaus Iohannis. Este neclar de ce România a insistat să ceară un vot săptămâna trecută, deși Austria își anunțase ferm opoziția dinainte.
—
9 din 10 români spun că se încred în Dumnezeu, potrivit unui studiu comandat de Institutul de Științe Politice al Academiei Române. 8 din 10 români se roagă, merg la biserică și țin post. Dintre cei care se declară religioși, un sfert merg o dată pe săptămână într-un lăcaș de cult.
În limbajul de zi cu zi, mulți români folosesc expresii care invocă divinitatea, precum “Doamne, ajută!”, “Doamne, ferește!” sau “Să ne ajute Dumnezeu!”.
—
Autorităţile ucrainene au suplimentat personalul din punctul de trecere a frontierei cu România de la Siret.
Prefectura Suceava a făcut solicitarea pentru a răspunde aglomerației din aceste zile. Miercuri, coloana de autocamioane se întindea pe mai mult de 20 de kilometri.
—
Prin vocea purtătorului de cuvânt Dimitri Perskov, Administraţia de la Kremlin a avertizat, aseară, că sistemele antiaeriene Patriot, pe care Statele Unite ar urma să le trimită Ucrainei, vor fi “ţinte legitime” ale armatei ruse. Vehiculat de presă, planul american nu a fost confirmat încă.
Kievul solicită de multe luni sisteme antiaeriene avansate pentru contracararea atacurilor masive cu rachete balistice şi de croazieră.
Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene asupra Ucrainei, vizată fiind inclusiv capitala.
Mai multe drone de fabricaţie iraniană au fost doborâte de antiaeriană. Bucăți din acestea au căzut peste câteva imobile rezidențiale, avariindu-le. Nu au fost raportate victime.
Atacurile nu au avariat instalaţii ale sistemului energetic.
Cele două părți beligerante au efectuat un nou schimb de prizonieri.
Forțele Moscovei au eliberat 64 de militari ucraineni, care au luptat în regiunile Doneţk şi Lugansk, dar şi un cetăţean american – arestat în iunie de autorităţile ruse şi inculpat pentru participarea la manifestaţii antiruse în oraşul Herson, situat în sud-estul Ucrainei.
Autorităţile ucrainene nu au oferit detalii despre condiţiile schimbului de prizonieri sau despre persoanele eliberate.
Ucrainenii susţin că au descoperit o cameră de tortură pentru copii în Hersonul eliberat. În respectiva celulă, minorii ar fi fost reţinuţi şi abuzaţi de invadatori, care i-ar fi mințit pe aceștia că au fost părăsiți de părinți.
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost acordat de Parlamentul European, miercuri, “curajosului popor ucrainean, reprezentat de preşedintele ţării, lideri aleşi şi societatea civilă”.
În discursul susţinut online la ceremonia de la Strasbourg, președintele Volodimir Zelenski a amintit crimele comise de ruși la Mariupol şi a făcut apel la cinstirea memoriei tuturor celor care au murit. Liderul de la Kiev a cerut aducerea în faţa justiţiei a celor responsabili de crime.
—
Un tribunal din Turcia l-a condamnat pe primarul metropolei Istanbul, miercuri, la doi ani şi jumătate de închisoare pentru insulte pe care acesta le-ar fi adus membrilor Consiliului Electoral Suprem al Turciei.
Ekrem Imamoglu, care face parte din principala formațiune de opoziţie, Partidul Republican al Poporului, va contesta sentința.
Contestatarii regimului autoritar de la Ankara susţin că procesul primarului este o încercare de a elimina un contracandidat cheie al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan înaintea alegerilor de anul viitor.
—
Specialiștii spun că vor mai trece decenii până când energia curată din fuziune nucleară va deveni viabilă din punct de vedere comercial.
Considerat revoluționar, recentul experiment al cercetătorilor americani a reprodus condiții care se regăsesc doar în stele și în Soare. 192 de lasere a produs mai multă energie din fuziune decât cea folosită pentru a provoca reacţia.
Fenomenul este studiat de mult timp, a explicat la Europa FM fizicianul Cristian Presură.
Oamenii de știință trebuie să descopere cum pot produce astfel energie la o scară mult mai mare.
—
Aproape 30 de migranți au fost găsiți morți în deşertul statului african Ciad.
Grupul plecase cu o camionetă din oraşul Moussoro, în urmă cu aproape un an și jumătate. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie crede că aceştia s-au rătăcit în deşert, iar apoi vehiculul în care se aflau s-a stricat.
În cele din urmă, oamenii au murit de sete.
—
Parlamentarii europeni vor să verifice dacă autoritățile din Qatar au influenţat în mod ilegal un acord-cheie în transportul aerian.
În urma înțelegerii, compania aeriană Qatar Airways a obţinut acces nelimitat pe piaţa Uniunii Europene.
Regimul qatarez este bănuit că a mituit oficiali europeni pentru a cumpăra influenţă politică. Vicepreședinta legislativului european Eva Kaili a fost arestată în acest răsunător scandal de corupție. Grecoaica a fost destituită în contextul anchetei penale.
—
După deprecierea bruscă a valorii acţiunilor sale la compania de automobile electrice Tesla, Elon Musk nu mai este cel mai bogat om al planetei. Antreprenorul a fost depășit de Bernard Arnault, directorul executiv al grupului de bunuri de lux LVMH.
Potrivit Forbes, Elon Musk are o avere de 178 de miliarde de dolari, iar Bernard Arnault are cu 10 miliarde de dolari în plus.
—
În timp ce Cupa Mondială se apropie de sfârşit în Qatar, autorităţile sanitare din Marea Britanie au avertizat că există riscul apariției de contaminări cu virusul „Mers”, un sindrom respirator înrudit cu SARS-CoV-2.
Suporterii reveniți de turneul final trebuie monitorizați atent de medici.
Cu o rată a mortalităţii de 4%, așa-numita gripă a cămilei se manifestă prin febră şi tuse, care pot duce la pneumonie severă.
Descoperit în urmă cu un deceniu în Arabia Saudită și răspândit apoi în alte țări din Orientul Mijlociu, virusul provoacă forma mai grave ale bolii la persoanele în vârstă, la cele cu un sistem imunitar slăbit şi la oricine cu afecţiuni precum cancere, problemele pulmonare cronice, diabetul şi bolile renale
—
Franța s-a calificat în ultimul act al Cupei Mondiale de fotbal după ce a învins Marocul, miercuri seară, cu 2-0 în semifinale.
Campioni mondiali en-titre, francezii vor disputa a doua finală consecutivă și îi vor întâlni pe argentinieni.
Duelul se va disputa duminică, de la ora 17:00.
Marocanii și croații se vor înfrunta, sâmbătă, în finala mică.
—
În Superliga autohtonă, Rapid Bucureşti a învins, pe teren propriu, Petrolul Ploieşti, cu 3-1. Fiecare echipă a ratat câte o lovitură de pedeapsă.
Joi, de la ora 20:00, FCSB – CFR Cluj, meci restanță din etapa a 9-a.
—
La Campionatele Mondiale de înot în bazin scurt din Australia, David Popovici s-a calificat în finală la 100 m liber.
Românul a încheiat semifinala cu timpul de 45 de secunde și 91 de sutimi, nou record, fiind devansat de francezul Maxime Grousset (45.58). Finala de la Melbourne va avea loc joi, de la 10 și 42 de minute.
—
Vremea va continua să se încălzească, astfel că temperaturile maxime se vor încadra între 3 și 11 grade. Cerul va avea înnorări temporare și local îndeosebi în est și sud-est se vor semnala precipitații slabe predominant sub formă de ploaie. În zona de munte, la începutul intervalului vor fi precipitații mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare. Pe arii restrânse vor mai fi condiții de polei. Trecător pe parcursul zilei se va semnala ceață. Vântul va sufla slab și moderat, cu ușoare intensificări la munte.
La București, vremea va fi în general închisă, cu valori termice peste cele specifice perioadei. În prima parte a zilei probabilitatea pentru ploi slabe se va menține ridicată, iar seara se va forma ceață. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 7…9 grade.
—
O furtună formată în Oceanul Atlantic afectează Peninsula Iberică, unde a provocat inundaţii şi pagube însemnate. Autorităţile nu au raportat victime.
În Franța, traficul aerian este “perturbat” pe aeroporturile pariziene, pasagerii fiind îndemnați să îşi amâne călătoria dacă este posibil.
În Statele Unite, o furtună masivă a generat mai multe tornade, care au distrus clădiri şi au rănit persoane în Oklahoma şi Texas.
