În prima zi de școală, câteva zeci de elevi au protestat în fața sediului Guvernului. Manifestanții au reclamat finanțările insuficiente pentru repararea unităților de învățământ. Lista solicitărilor mai include transportul judeţean gratuit pentru elevi care învață în alte localități decât cele de domiciliu, majorarea burselor de studiu, asigurarea unei mese calde în școli, a orelor de recuperare a materiei pierdute în pandemie și de consiliere.
Prezentă în studioul Europa FM, luni seară, în emisiunea Piața Victoriei, șefa asociației elevilor bucureșteni, Ariana Dudună, a remarcat “o decădere constantă a actului educațional, a interesului pentru educație și a măsurilor luate pentru combaterea abandonului școlar. La rândul său, muzicianul și activistul Tudor Chirilă consideră că școala este “paralelă cu viața”. În opinia sa, proiectul “România educată” – inițiativă a președintelui Klaus Iohannis – este unul “de imagine”.
Opoziția social-democrată a reclamat că, şi în acest an, emoţia primei zile de şcoală este umbrită de frustrare, întrucât multe unităţi de învăţământ nu au fost pregătite pentru desfăşurarea anului şcolar în condiţii de siguranţă. PSD susține că testarea periodică a elevilor – cel puţin de două ori pe săptămână – ar reprezenta o măsură vitală pentru menţinerea şcolilor deschise.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a admis că, în 200 de unităţi de învățământ din țară, nu există izolatoare în care să fie duși elevii cu simptome de Covid, pentru a-i ţine departe de colegi până când aceştia primesc un diagnostic.
Între timp, Ministerul Sănătăţii a stabilit că părinţii infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 vor putea fi trataţi în secţiile de Pediatrie unde se află internaţi şi copiii acestora. Dacă minorul se vindecă mai repede, părintele va fi transferat ulterior într-o secție de adulți.
Bilanțul epidemiologic de luni a inclus peste 1.800 de contaminări și 46 de decese asociate Covid. De la o zi alta, crește numărul bolnavilor spitalizați. 10 copii sunt internați la Terapie Intensivă, între care un bebeluș de două săptămâni la Iași.
Un focar de Covid este activ la Spitalul Judeţean Botoşani. Cinci asistenţi medicali, un infirmier şi trei pacienţi au fost depistaţi pozitiv cu SARS-CoV-2. Direcţia botoșăneană de Sănătate Publică face o anchetă epidemiologică.
În același timp, au fost consemnate 8.000 de vaccinări. Mai mult de 5.500 au reprezentat prima doză. Un sfert dintre imunizările din ultima lună s-au făcut în rândul copiilor și adolescenților cu vârste între 12 și 19 ani. “Procentul este insuficient”, consideră șeful Comitetului național de Vaccinare, doctorul Valeriu Gheorghiță, potrivit căruia numărul spitaliărilor va crește.
—
În Grecia, testele Covid cu plată au devenit obligatorii pentru toţi angajaţii, de la stat și privat, şi pentru elevii nevaccinaţi. Accesul în baruri, restaurante şi alte locuri de distracție este permis doar pe baza certificatului sanitar. Strategia guvernului de la Atena au rolul de a încuraja vaccinarea anti-Covid, care este deja obligatorie în Grecia pentru personalul sanitar şi cel din centrele de îngrijire a vârstnicilor sau a persoanelor instituţionalizate. La nivel mondial, bilanțul pandemiei a depășit pragul a 4,6 milioane de decese. Statele Unite ale Americii, Brazilia și India sunt cele mai îndoliate națiuni.
—
Pompierii spanioli continuă lupta cu incendiul forestier din zona Malaga, care a mistuit peste 7.000 de hectare de vegetație. Aproape 2.000 de localinici au fost evacuați din calea flăcărilor. Un pompier a murit în timpul intervenției istovitoare.
—
Președintele Klaus Iohannis i-a decorat pe comandanţii echipelor de pompieri români care au intervenit la incendiile de vegetație din Grecia. Șeful statului a salutat curajul celor care înfruntă, zi de zi, pericole care ne pun viețile în primejdie.
—
Ministerul Muncii vrea să suspende ajutorul social dacă beneficiarul refuză să meargă la cursuri de formare profesională sau să se prezinte periodic la agenția pentru ocuparea forței de muncă. În schimb, statul va oferi stimulente pentru șomerii care își găsesc de lucru pentru cel puțin doi ani.
—
Poliţia Română scoate la concurs peste 400 posturi de ajutor-şef de post. IGPR se confruntă cu un deficit de personal. Înscrierile se fac online pentru fiecare unitate de poliţie care scote posturi la concurs.
—
Românii sunt mult mai pesimişti decât ceilalţi europeni în privinţa siguranței locului lor de muncă în următorul an. Un sfert dintre cei care au răspuns celui mai recent Eurobarometru sunt de părere că situația de va înrăutăți pe piața muncii. Aproape jumătate dintre români anticipează că economia își va reveni din șocul pandemiei cel mai devreme în 2023.
—
Primarul general al Capialei dă asigurări că municipalitatea va plăti în continuare voucherele “Materna”, stimulentele financiare pentru nou-născuţi şi cele pentru persoane adulte cu dizabilităţi. Potrivit lui Nicuşor Dan, nu ar “corespunde realităţii” anunţul apărut pe site-ul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti. Edilul a invocat o “eroare umană”. Fostul primar Gabriela Firea acuzase că succesorul său “taie” aceste ajutoare.
—
România va avea un Muzeu al Abandonului, la inițiativa asociaţiei Q-Arts. Imagini cu obiecte adunate printr-o colectă publică vor spune povestea sutelor de mii de copii abandonaţi în comunism, dar și în zilele noastre.
—
Invitat în emisiunea “România în direct”, fostul vicepremier Dan Barna a declarat că actuala criză politică se poate prelungi până după congresele PNL și USR PLUS.
Potrivit lui, inclusiv că moțiunea de cenzură la împotriva premierului Florin Cîțu ar putea fi “îngropată”, ceea ce – în opinia sa – ar crea un precedent periculos. Dan Barna a insistat că, deși printre semnatarii moțiunii se numără parlamentari de la AUR, USR PLUS nu a semnat vreun protocol de colaborare cu acest partid extremist. Fostul vicepremier ne-a mai precizat că actualul conflictul cu Florin Cîțu nu este unul personal, ci de principiu.â
Mărul discordiei l-a reprezentat programul guvernamental “Saligny”, prin care sunt acordați bani primăriilor pentru investiții, pentru care nu existau pârghiile prin care să fie monitorizată împărțirea fondurilor.
—
Lider al grupului Renew din Parlamentul European, Dacian Cioloş a avut o întâlnire cu șefa Comisiei Europene. Ursula von der Leyen i-a transmis că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru România va fi aprobat în curând.
—
La sud de Dunăre, președintele bulgar va dizolva legislativul de la Sofia. Partidele parlamentare nu au reușit să cadă de acord asupra formării guvernului. Rumen Radev vrea să convoace alegeri anticipate pe 14 noiembrie, când este programat primul tur al prezidențialelor din Bulgaria.
—
Condusă de laburistul Jonas Gahr Store, opoziţia de stânga norvegiană a câştigat, luni, alegerile legislative. Campania electorală a fost dominată de soarta activităţilor petroliere din ţară.
—
Națiunile Unite s-au angajat să doneze peste un miliard de dolari pentru a ajuta populația din Afganistan, țară unde sărăcia şi foametea au devenit pericole majore după ce talibanii au preluat puterea. Inițial, se estima că ajutorul va fi de 600 de milioane de dolari. Luna trecută, 18 milioane de afgani erau dependenți de ajutor umanitar. Numărul a crescut din cauza secetei şi a neajunsurilor. Deşi băncile din Afganistan au început să se redeschidă, cozile pentru retragerile de bani sunt imense. Funcționarii publici nu au mai fost plătiți din luna iulie.
—
Cotațiile petrolului au urcat la la cele mai ridicate niveluri din ultimele şase săptămâni. Producţia a scăzut în Statele Unite după uraganul Ida. O altă furtună amenință Texasul în aceste zile.
—
În Liga 1, ultimul meci al etapei a 8-a, Universitatea Craiova și Sepsi Sfântu Gheorghe au remizat, scor 1-1. Oltenii antrenați de Laurenţiu Reghecampf au avut câteva ocazii de gol, nefructificate însă. Tot luni, Farul Constanţa a învins Academica Clinceni cu 5-0.
—
Începe noul sezon al Ligii Campionilor. Primele partide din programate marți seară.
—
Simona Halep și-a anunțat prezența la 3 turnee ale finalului de an, Indian Wells, Kremlin Cup și Transylvania Open, programat în octombrie la Cluj-Napoca. Aflată pe locul 11 în clasamentul tenisului mondial feminin, românca are șanse minime de a se califica la Turneul Campioanelor, ce se va desfășura în noiembrie la Guadalajara.
—
Vremea va fi caldă pentru mijlocul lunii septembrie în cea mai mare parte a ţării, dar cu precădere în regiunile sudice şi sud-vestice. Local în zonele montane şi pe arii mai restrânse în nord, centru şi est, mai ales după-amiaza şi seara, vor fi înnorări temporar accentuate şi se vor semnala averse însoţite de descărcări electrice. Izolat, în special în zona Carpaţilor Orientali, cantităţile de apă pot depăşi 10…15 l/mp. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala pe alocuri, cu o probabilitate mai mare în sud-est. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 21 şi 32 de grade. Dimineaţa, pe suprafeţe mici se va semnala ceaţă, în special în zonele depresionare.
La București, vremea va fi caldă şi în general frumoasă. Cerul va fi variabil, cu înnorări spre seară, când este posibil ca trecător să plouă slab. Vântul va sufla slab pânã la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul a 29 de grade.
La munte, vremea va fi caldă pentru mijlocul lunii septembrie în majoritatea masivelor. Cerul va fi variabil, cu înnorãri temporar accentuate în special după-amiaza şi seara, când local se vor semnala averse însoţite de descărcări electrice. Izolat, în special în zona Carpaţilor Orientali, cantităţile de apă pot depăşi 10…15 l/mp. Vântul va sufla slab şi moderat. Dimineaţa şi noaptea, pe văi şi în depresiuni, se va semnala ceaţă.
Pe litoral, vremea va fi în general frumoasă şi caldă pentru această dată. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări ziua, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 24 şi 27 de grade, iar cele minime vor fi de 18…19 grade. Temperatura apei mării va fi de 19…21 de grade.
