Sute de români sunt blocați pe aeroporturi din Marea Britanie după ninsori abundente.
Mai multe zboruri au fost anulate. Alte curse au fost amânate pentru zilele următoare.
Pasageri blocați pe Aeroportul Luton au reclamat că nu primesc informații suplimentare și nici sprijin.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a avertizat că perturbările se vor prelungi și marți din cauza vremii nefavorabile.
Cetăţenii români sunt îndemnați să solicite asistenţă consulară.
MAE reamintește că persoanele care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi sfaturi de, precum şi serviciul de alertă prin SMS.
Invocând condiţiile meteorologice nefavorabile din mai multe țări europene, operatorul aerian low-cost Wizz Air a anulat 20 de zboruri către şi dinspre România.
Într-un comunicat, compania susține că ninsorile abundente şi ceaţa îngheţată din Regatul Unit au dus la întreruperi majore ale transportului public de la sol, ceea ce a împiedicat personalul aeroportului să ajungă la serviciu.
Wizz Air precizează că lucrează constant cu partenerii locali pentru a oferi cazare pasagerilor blocaţi, dar avertizează că sunt în continuare probleme, deoarece este vorba despre multe persoane.
Din cauza ceţii, mai multe curse aeriene au avut întârzieri sau au fost anulate pe aeroportul din Bacău.
Tot vremea nefavorabilă a amânat primul zbor de calibrare pe Aeroportul Braşov, a cărui inaugurare este programată anul viitor. Pentru un asemenea test condiţiile atmosferice şi de vizibilitate trebuie să fie unele optime.
—
Considerat de români drept principal responsabil pentru recentul eșec al negocierilor de aderare la spațiul Schengen, conform unui sondaj CURS, șeful statului și-a exprimat, aseară, propria dezamăgire.
Potrivit lui Klaus Iohannis, refuzul Austriei a fost “nemeritat”.
“Este foarte clar că migrația reprezintă o problemă pentru Uniunea Europeană, dar este la fel de clar că România nu permite și nu este cauza unei migrații nelegale”, a adăugat liderul de Cotroceni.
Klaus Iohannis a ținut să sublinieze că va rămâne implicat în îndeplinirea aderării la Schengen, un obiectiv “național și personal” deopotrivă.
Într-o scrisoare deschisă expediată omologului austriac, ministrul Internelor a notat că acesta a făcut “un joc politic nedemn de o ţară care are o tradiţie politică aşa de bogată şi care este o democraţie consolidată de atât de mult timp”.
Discuţiile la nivel bilateral vor continua, a transmis Lucian Bode.
Uniunea Salvați România şi Forţa Dreptei au anunţat depunerea unei moţiuni simple împotriva ministrului. Opoziția îl așteaptă în Parlament cu explicații despre eșecul aderării şi pe ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
Portalul SpotMedia a scris, luni, că până la un asemenea deznodământ, au fost organizate 27 de întâlniri și evenimente festive româno-austriece într-un an și trei luni.
Din tabăra puterii, liderul PSD consideră că șansa României a fost redusă prin candidatura comună cu Bulgaria. În același timp, Marcel Ciolacu a invocat posibilitatea ca Bucureștiul să blocheze intenția Vienei de a prelua OSCE – Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.
Confruntat cu critici dure atât pe plan intern, cât şi extern, cancelarul austriac a anunțat că veto-ul țării sale va fi ridicat doar în momentul în care România şi Bulgaria îşi vor îmbunătăţi protecţia granițelor. Potrivit lui, în alte state ale Uniunii nu există suficientă presiune împotriva trecerilor neînregistrate la frontiere.
Cât privește un eventual boicot al firmelor austriece, ca reacţie la votul negativ pe care Viena l-a dat săptămâna trecută, Karl Nehammer spune că un asemenea demers ar afecta mai mult România, la al cărei buget aceste firme contribuie și, totodată, creează locuri de muncă.
Parlamentul European va dezbate, marți, recenta respingere a României și Bulgariei. Eurodeputații din cele două țări, și nu numai, ar urma să își exprime nemulțumirea față de poziția Austriei, respectiv a Olandei.
În dezbatere revine principiul unanimității în luarea deciziilor, despre care unele voci susțin că ar trebui înlocuit cu cel al majorității.
—
Palatul Cotroceni va găzdui, vineri, parafarea contractului pentru importuri de energie pe ruta Azerbaidjan – România – Ungaria.
Gazdă va fi președintele Klaus Iohannis. Pentru acest eveniment, la București ar urma să ajungă premierul ungar, Viktor Orban.
Ungaria este dependentă de importurile de gaze naturale, resursă pe care o folosește și pentru producerea de energie electrică.
Între timp, la Bruxelles a fost prezentată strategia Uniunii Europene privind achiziția de gaze naturale în 2023. În cazul în care o țară are nevoie de sprijin, există posibilitatea ca alte țări să trimită gaze prin rețelele internaționale, a spus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Departamentul american al Energiei va prezenta, marți, un ”progres ştiinţific” major în domeniul fuziunii nucleare.
În ajun, presa a dezvăluit că cercetători de la Laboratorul Naţional american Lawrence Livermore (LLNL), din California, au obţinut recent ”o creştere netă a energiei” la un reactor experimental.
Fuziunea nucleară este vehiculată ca posibilă soluţie la crizele energetice şi climatice.
—
Proiectul bugetul de stat pe anul viitor este aprobat pe repede-înainte în comisiile de specialitate din Senat și din Camera Deputaților.
Numeroasele amendamente ale opoziției au fost respinse rând pe rând.
Plenul este programat miercuri, iar votul final ar urma să fie dat joi.
Ministrul Finanţelor, social-democratul Adrian Câciu, consideră că adoptarea din timp a bugetului va da “un semnal de predictibilitate, de echilibru şi de constanţă” pentru investitori.
—
Românilor le este mai teamă de o eventuală extindere a războiului din Ucraina decât de situația financiară a familiei, potrivitunui sondaj realizat de INSCOP între 14 septembrie și 5 octombrie.
Un sfert dintre participanți au spus că nu au rude sau prieteni în alte localități ori în altă țară, la care să se poată refugia la nevoie.
Cât privește inflația crescândă, 8 din 10 respondenți admit că şi-au schimbat comportamentul la cumpărături, alegând produse mai ieftine.
—
“Chiar şi fără lumină, ştim bine unde să lovim şi ce să eliberăm”, a declarat președintele ucrainean în discursul de luni seară.
“Absenţa unor lovituri masive cu rachete înseamnă doar că inamicul se pregăteşte pentru ele şi poate lovi în orice moment”, le-a spus Volodimir Zelenski compatrioților săi.
Potrivit lui, Ucraina va organiza “în această iarnă” un summit pentru a-şi prezenta formula de pace.
Liderii G7 au promis un “sprijin neclintit”, inclusiv prin consolidarea sistemelor de apărare aeriană a Ucrainei.
—
ROBOR la trei luni a coborât sub 7,7%, cel mai redus nivel de la sfârșitul lunii iulie încoace.
Indicele în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei, cu dobândă variabilă, a scăzut constant în ultimele 6 săptămâni.
Pe final de octombrie, ROBOR la 3 luni se situa peste 8 procente, un record al ultimilor 12 ani.
După ce Consiliul Concurenţei a anunţat că va controla dacă cele mai mari bănci din România s-au înțeles să crească artificial dobânzile, indicii ROBOR au început să scadă.
—
Bugetul de 10 de milioane lei alocat celei de-a doua etape a Programului Rabla pentru Electrocasnice a fost epuizat, luni, în 6 ore şi jumătate.
Solicitanţii au generat 24.000 de vouchere, dintre care aproape 14.000 pentru laptopuri şi restul de 10.000 pentru tablete.
Voucherele generate trebuie aprobate, marți, şi publicate pe site-ul Administrației Fondului de Mediu. Valabilitatea tichetelor este de 7 zile, termen în care trebuie utilizate la un comerciant validat.
Ulterior, formalităţile de achiziţionare a echipamentelor eligibile trebuie realizate tot într-un termen de 7 zile.
—
Numărul virozelor este în continuă creștere. Predominante sunt cele cu virusul sinciţial respirator (VSR) și cu infecţii asociate care provoacă pneumonii complicate. Potrivit medicilor, cei care necesită internare sunt sugarii şi copiii mici.
Specialiștii cred că numărul de îmbolnăviri este mai mare după pandemie din cauza faptului că cei mici nu au fost expuşi infecţiilor în perioada pandemică. În acelaşi timp, copiii de vârstă mică şi sugarii nu au apucat să îşi dobândească imunitatea.
—
În bilanțul săptămânal, Ministerul Sănătății a raportat aproape 3.000 de noi infecții cu SARS-CoV-2. Alte 21 de decese au fost asociate Covid în România.
Numărul contaminărilor a explodat în capitala chineză, Beijing, după ce săptămâna trecută au fost relaxate brusc restricţiile sanitare ca răspuns la recentele proteste de stradă.
În weekend, s-au înregistrat peste 22.000 de cazuri. Liniile telefonice ale serviciilor medicale au fost luate cu asalt.
—
Suspectat că a înşelat un vârstnic din judeţul Bistriţa-Năsăud cu peste 10.000 de lei prin “Metoda Accidentul”, un tânăr a murit după ce s-a răsturat cu maşina pe un câmp, în timp ce fugea de poliţişti.
Potrivit anchetatorilor, în autoturism a fost descoperit un plic în care se afla suma respectivă.
—
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea susține că nu există probe care să confirme că mai mulți cai sălbatici din Delta Dunării sunt trimişi la abatoare.
O organizație neguvernamentală a dezvăluit înregistrări video cu două astfel de transporturi, dar polițiștii spun că din imagini nu se poate spune dacă respectivele animalele sunt domestice sau sălbatice.
Carnea acestor cabaline poate fi periculoasă, atrag atenția medicii veterinari, întrucât în sălbăticie animalele nu s-au aflat sub monitorizare sanitară.
—
Poșta Română a inaugurat un oficiu la Chișinău, primul dintr-o altă țară.
Tarifele pentru colete trimise între România și Republica Moldova ar urma să scadă, iar timpul de livrare se va reduce.
—
La București, patinoarul din Parcul Cişmigiu s-a redeschis luni, fiind administrat de o firmă privată.
Preţul de acces este de 40 lei pentru o oră şi 30 de minute. Copiii cu vârste de până la 5 ani au intrarea gratuită.
—
Poliţia belgiană a descins, luni, la sediul Parlamentului European din Bruxelles pentru o percheziție efectuată în scandalul de corupţie în care este implicată vicepreședinta forului, Eva Kaili.
Politiciana din Grecia a fost arestată, alături de alte 3 persoane, sub suspiciunea că au primit sume mari de bani din Qatar, țară bogată din Golful Persic al cărei guvern ar fi oferit mită pentru a influenţa politicile europene.
Șefa Parlamentului European, italianca Roberta Metsola, a anunţat începereea unei anchete interne.
Autoritățile din Grecia au anunțat au pus sechestru pe averea Evei Kaili, a cărei solicitare de eliberare sub control judiciar a fost respinsă. În apartamentul din Bruxelles al socialistei elene – care a sugerat în timpul audierilor că de vină pentru actuala situație ar fi partenerul său de viață – s-au găsit ”saci cu bani”, potrivit surselor judiciare.
Scandalul reprezintă încă o pată neagră pe imaginea Cupei Mondiale de fotbal, a cărei atribuire către Qatar, în urmă cu 10 ani, s-a făcut în mod suspect de cei care conduceau acest sport la acel moment.
Pe teren, marți se joacă prima semifinală. Adversare vor fi, de la ora 21:00, Croația și Argentina.
În celălalt penultim act, miercuri se confruntă Franța și Maroc.
Organizatorii au prezentat noua minge care va fi folosită pe finalul turneului.
Balonul are în interior un sezor de mișcare de mare precizie, care ajută la stabilirea în timp real a ofsaidului de exemplu, cu ajutorul inteligenței artificiale. Este a 15-a minge creată de brandul german Adidas pentru cupele mondiale de fotbal.
—
În Superliga autohtonă de fotbal, FC U Craiova a învins FC Argeș, cu 1-0. Grație acestei victorii, oltenii ies din zona retrogradabilă.
Cu același scor, Universitatea Craiova s-a impus pe terenul CS Mioveni.
Deşi era dorit în Franța, la Paris Saint-Germain, antrenorul spaniol Xavi Pascual şi-a prelungit contractul cu echipa de handbal masculin Dinamo.
Colaborarea va continua până în 2026.
Xavi Pascual îi conduce pe dinamoviști din 2021, fiind totodată antrenor al naţionalei României de handbal masculin.
—
Vremea va continua să se răcească, astfel că în cea mai mare parte a ţării valorile termice se vor situa uşor sub mediile multianuale. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în zona Carpaţilor Orientali, unde pe arii restrânse va ninge slab, iar în primele ore şi în extremitatea de sud-est, unde vor mai fi posibile, izolat, precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, trecător cu intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între -4 şi 6 grade. Dimineaţa, izolat se va forma ceaţă asociată cu depunere de chiciură.
Vremea va continua să se răcească în majoritatea masivelor montane. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în Carpaţii Orientali, unde pe arii restrânse va ninge slab. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la altitudini mari.
La București, vremea va continua să se răcească. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări dimineaţa. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 4 grade.
