Datele statistice au confirmat că prețurile au continuat să crească de la o lună la alta în acest an, mult peste așteptările guvernanților. Rata inflației s-a apropiat de 14% în aprilie.
Cel mai mult s-au scumpit gazele, combustibilii și energia termică. Majorările de tarife s-a regăsit, inevitabil, în prețurile de la rafturile magazinelor, mai cu seamă la cartofi și ulei.
Banca Națională a avertizat, săptămâna aceasta, că inflația va fi una de două cifre și în prima jumătate a anului viitor.
Din dorința de a tempera avansul, BNR a majorat dobânda de politică monetară de 4 ori de la începutul anului.
Prin urmare, crește costul împrumuturilor. ROBOR la 3 luni s-a apropiat, miercuri, de 5,4%, cel mai mare nivel din ultimii 9 ani.
Întrebat despre scumpirile din ultimele luni, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a spus că instituția a intervenit în ultimele luni “substanţial” pentru a gestiona, de fiecare dată, efectele crizelor care s-au succedat şi care s-au răsfrânt în economie”. Potrivit lui Dan Cărbunaru, fiecare dintre situaţiile care apar pe parcurs sunt analizate punctual pentru a fi găsite soluții.
Guvernul a discutat, în prima lectură, o ordonanţă de urgenţă pentru combaterea speculei. Executivul de coaliție susține că vrea să preîntâmpine eventuale situaţii de criză, penurii sau creşteri nejustificate de preţuri la produse sau servicii considerate esenţiale pentru sănătatea şi siguranţa cetăţenilor.
Autoritățile invocă perioada pandemiei, când prețurile pentru măști sanitare sau dezinfectanți au crescut foarte mult.
Într-un interviu pentru Europa FM, profesorul de economie Bogdan Glăvan a spus că proiectul nu se justifică, întrucât statul deține mijloace legale necesare pentru a interveni în economie în situații cu adevărat excepționale.
—
Senatorii au dat undă verde, miercuri, legii care va permite exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră.
Proiectul stabileşte repartizarea profitului obţinut din extragerea gazelor, anume ca 40% să le revină investitorilor, iar 60% – statului român. Acesta din urmă va avea, alături de companiile românești, întâietate la cumpărarea gazelor naturale astfel obţinute.
După un blocaj de doi ani, legea a întrunit susținerea majorității senatorilor.
Uniunea Salvați România a votat favorabil de asemenea, deși i-a fost respins amendamentul prin care profitul obținut din exploatarea gazelor ar fi fost transferat către Pilonul II de pensii.
Alianța pentru Unirea Românilor s-a opus la vot în Senat, denunțând – citez – o “trădare națională”.
Potrivit experților, resursele din Marea Neagă vor acoperi consumul autohton și, totodată, vor permite exporturi.
Legea offshore va ajunge la Camera Deputaților, care este for decizional.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, s-a arătat încrezător că documentul va fi adoptat până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare.
—
După ce a amenințat că va respinge prin veto un eventual embargou asupra importurilor de gaze rusești, Ungaria și-a nuanțat, miercuri, poziția.
Budapesta așteaptă de la Bruxelles soluții care să atenueze impactul unei asemenea măsuri prin care Uniunea Europeană vrea să nu mai finanțeze războiul Rusiei în Ucraina.
Dependente și ele de importurile de gaz, Bulgaria și Slovacia au cerut derogări.
Lipsa de unitate în acest caz l-a determinat pe președintele francez, Emmanuel Macron, să propună recent o reformă a tratatelor comunitare, astfel încât unanimitatea la vot în Uniunea Europeană să fie înlocuită de votul majorității.
O analiză internațională a atras atenția, miercuri, că o competiţie crescândă pentru controlul teritoriilor, suprafeţelor marine şi spaţiului cosmic va alimenta viitoarele tensiuni geopolitice globale.
Potrivit specialiștilor, actualul conflictul dintre Rusia şi Ucraina este un exemplu grăitor al modul rapid în care pot escalada riscurile geopolitice, cu impact umanitar puternic la nivel local şi cu efecte pentru afacerile şi investitorii din întreaga lume.
Raportul amintea, totodată, potenţialul imens de investiţii în adâncurile marine ale planetei, care sunt neexplorate într-o proporţie de peste 80%.
—
Ucraina a propus Rusiei, miercuri seară, să permită evacuarea unor luptători răniți din oțelăria Azovstal din Mariupol în schimbul unor prizonieri de război.
De câteva săptămâni, portul se află aproape în întregime sub controlul forţelor ruse. Doar uriaşa fabrică nu a fost încă ocupată, rușii atacând-o fără încetare.
La o întâlnire avută la Vatican, soțiile a doi soldați ucraineni i-au cerut Papei Francisc să intervină.
Șefa misiunii ONU de monitorizare a respectării drepturilor omului în Ucraina documentează multiple crime de război comise de armata rusă, de la atacurile îndreptate împotriva civililor, până la violuri și deportări.
Într-o conferință susținută la Geneva, australianca Matilda Bogner a adăugat că există dovezi credibile că forțele Kievului torturează prizonierii ruși, fără a le fi asigurat dreptul la apărare și tratament medical.
Pe frontul din zona orașului Harkov, ca efect al ajutorului militar primit din străinătate, ucrainenii i-au alungat pe ruși din mai multe localități.
Guvernatorul regional a avertizat că invadatorii lasă în urmă mine antipersonal, pentru a face cât mai multe victime în rândul civililor.
Oleg Synegubov i-a îndemnat, de aceea, pe locuitori să rămână în adăposturi, deoarece „luptele violente” continuă.
Fost aliat al lui Vladimir Putin, președintele ceh Milos Zeman și-a dat acordul ca aproape o sută de concetățeni să se alăture voluntar armatei ucrainene pentru a lupta împotriva Rusiei.
Simțindu-se în pericol după invazia rusă în Ucraina, Suedia și Finlanda analizează, la momentul actual, ideea aderării la Alianța Nord-Atlantică.
Un anunț de la Helsinki este așteptat joi.
Prin vocea premierului Boris Johnson, Marea Britanie s-a angajat, miercuri, să apere cele două state nordice dacă sunt atacate, cu sau fără ajutorul NATO.
—
La Curtea de Apel București, sunt așteptate sentințele finale în dosarul incendiului din clubul bucureștean Colectiv. Un dezastru produs în toamna anului 2017 și în urma căruia au murit 64 de tineri.
Procesul s-a încheiat în decembrie, dar instanța a amânat de 4 ori până acum pronunțarea pedepselor. Judecătorii au invocat complexitatea cauzei și faptul că sunt obligați, în același timp, să motiveze verdictele.
În primă instanță, condamnați la închisoare au fost cei 3 patroni ai clubului, doi pompieri care au închis ochii la nereguli descoperite la un control făcut în local înainte de incendiu, pirotehniștii care au montat artificiile ucigașe, dar și primarul Cristian Popescu Piedone.
—
De săptămâna viitoare, în România va fi posibilă administrarea, la cerere, a celei de-a patra doze de vaccin anti-Covid.
Imunizarea cu ser Pfizer se va putea face în centrele de vaccinare şi în cabinetele medicilor de familie.
Vaccinarea este recomandată în special persoanelor cu vârste de peste 60 de ani, doza adițională oferind protecție de scurtă durată în fața unor eventuale mutații agresive ale coronavirusului.
Potrivit Ministerului Sănătății, trebuie să fi trecut cel puțin 4 luni de la a treia vaccinare.
Până în prezent, doar 4 din 10 români au schema completă de imunizare.
În timp ce în România situația epidemiologică se îmbunătățește de la o săptămână la alta, în Africa de Sud a fost atins pragul a 10.000 de noi infecții cu varianta Omicron, depistată pentru prima dată în această țară și ale cărei forme de boală sunt mai blânde decât variantele precedente.
Tot de săptămâna viitoare, purtarea măștii de protecție nu va mai fi obligatorie în aeroporturile europene și avioanele care zboară pe continent.
Companiile aeriene pot recomanda, totuși, menținerea măștii pe față în timpul zborului, în funcție de locul de decolare sau de destinație.
—
Transportatorii rutieri de marfă și persoane pot primi un sprijin de 50 de bani pe litru la achiziția de combustibil, a decis guvernul. Alimentarea trebuie făcută de la benzinării de pe teritoriul țării, în limita a 400.000 de euro per întreprindere.
Executivul nu a căutat, totuși, vreo măsură de sprijin pentru șoferii de rând.
În schimb, autoritățile din Bulgaria analizează soluția unei subvenții de 25 de eurocenți pentru un litru de benzină și motorină, însă în limita unui consum de 50 de litri într-o lună.
—
România a rămas, şi în perioada pandemiei, pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de accidente rutiere mortale.
Potrivit Eurostat, pe drumurile românești s-au înregistrat 85 de decese la un milion de locuitori.
—
Un tânăr șofer care conducea pe Valea Oltului cu un bebeluș sprijinit pe volan este cercetat penal sub acuzația de rele tratamente aplicate minorului.
Imaginile au fost publicate pe rețelele sociale de soția individului, iar Poliția s-a autosesizat.
—
Polițiștii bucureșteni l-au prins pe deţinutul care a reușit să scape de sub pază din Spitalul ‘Bagdasar Arseni’, unde fusese dus pentru investigaţii medicale.
Fugarul era îmbrăcat în pantaloni scurţi şi halat alb. Bărbatul execută o pedeapsă de 23 ani închisoare pentru tâlhărie.
—
A fost găsit trupul neînsuflețit al bărbatului care în weekend, după o ceartă cu soția, şi-a aruncat doi dintre copii în apele barajului Răcăciuni din judeţul Bacău.
Micuții, cu vârste de 5 luni și 4 ani, nu au putut fi salvați.
—
Procurorii ilfoveni au reținut doi tineri în ancheta italianului descoperit carbonizat într-o mașină pe un câmp din Măgurele.
La audieri, cuplul și-a recunoscut crima. Victima a fost ucisă în locuință, corpul său fiind tranșat de cei doi și transportat ulterior în afara orașului.
—
Procurorii anticorupție au reținut un poliţist din comuna timişeană Giroc, acuzat că a cerut mită 13.000 de euro și terenuri în valoare de 2,4 milioane de euro pentru a interveni într-un proces.
Agentul i-a promis denunțătorului că, prin intermediul a doi parlamentari, suma va ajunge la un judecător din Bucureşti, urmând ca acesta să pronunţe o sentință favorabilă.
—
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică avertizează că mesajele false de angajare s-au mutat de pe WhatsApp pe Telegram.
Infractorii cibernetici testează curiozitatea victimelor. Accesând link-ul din mesaj, acestea riscă să împartă date personale şi financiar-bancare.
—
Un procuror antimafia din Paraguay a fost împușcat mortal în timp ce se afla luna de miere în Columbia.
Marcelo Pecci a fost ucis de doi bărbați înarmați. Cu câteva ore înainte de crimă, soția procurorului anunțase online că este însărcinată.
—
Ministerul Afacerilor Externe de la București a intervenit miercuri, în regim de urgență, pentru eliberarea a doi jurnaliști români reținuți, pentru câteva ore, în Transnistria.
Alexandru Rotaru și Cristian Petrescu se aflau în regiunea separatistă pentru a relata despre ultimele provocări din zona controlată de forțe proruse.
—
Comunitatea internațională cere o anchetă independentă asupra uciderii unei jurnalistei Al Jazeera în Cisiordania.
Palestinenii și israelienii se acuză reciproc pentru moartea ziaristei arabe. Shireen Abu Akleh a căzut victimă într-un schimb intens de focuri între cele două părți la Jenin.
—
Procurorii francezi îl anchetează pe șeful Interpol.
Ahmed Nasser Al-Raisi este acuzat că a fost complice la torturarea a două persoane în țara sa natală, Emiratele Arabe Unite.
Interpol a amintit că rolul de director este un post neremunerat şi cu jumătate de normă, preşedintele rămânând un oficial cu normă întreagă în ţara sa.
Organizația Human Rights Watch susține că sute de activişti, academicieni şi avocaţi ispăşesc pedepse lungi în închisorile din Emirate, în urma unor procese nedrepte.
—
Marea Barieră de Corali suferă al şaselea episod de albire în masă.
Încălzirea apelor este provocată de intensificarea schimbărilor climatice, susțin experții. Mai mult de 90% din recifele de corali analizate sunt afectate.
—
Simona Halep a fost eliminată, miercuri seară, de americanca Danielle Collins în turul secund al turneului de tenis de la Roma.
În timpul meciului, românca a căzut după o uşoară entorsă la glezna piciorului drept, însă a putut continua jocul.
La ediția din 2021 a competiției de pe zgura italiană, Simona Halep a suferit o ruptură musculară la Roma, accidentare care a forțat-o să stea pe tușă o perioadă lungă de timp.
Tot miercuri, Gabriela Ruse a fost eliminată de poloneza Iga Swiatek, lider al ierarhiei WTA.
—
FC Voluntari s-a calificat în finala Cupei României la fotbal, după ce a învins FC Argeş cu 1-0, în manşa secundă a penultimului act. În tur, ilfovenii au învins cu 2-0.
Joi seară, de la 19 și 30 de minute, se înfruntă Universitatea Craiova și Sepsi. În tur, covăsnenii s-au impus acasă cu 2-1.
—
Stadionul din Buzău va găzdui, la 22 mai, duelul dintre FCSB și CFR Cluj din ultima etapă a Ligii 1.
Arena Națională din Capitală nu este disponibilă, urmând să găzduiască un festival de muzică.
La acest moment, FCSB se află la doar două puncte în urma CFR Cluj.
—
Istvan Kovacs va arbitra finala Conference League.
Meciul dintre AS Roma și Feyenoord se va disputa pe 25 mai, la Tirana. În acest sezon, Istvan Kovacs a arbitrat 10 partide pe plan european.
—
Pe scena Eurovision de la Torino, joi seară intră în concurs România și alte 17 țări.
Miercuri seară, WRS și ceilalți artiști au cântat în fața juriului de specialitate.
Marea finală a concursului muzical este programată sâmbătă.
—
A 12-a ediție a turneului naţional “Pianul călător” ia startul, joi, la Piatra Neamț.
Pianistul Horia Mihail va susține recitaluri în mai multe orașe.
—
La Sanctuarul de la Fatima, în Portugalia, joi începe marele pelerinaj catolic.
Ceremoniile amintesc de viziunea avută de 3 păstori cu Fecioara Maria într-o peşteră din zonă, în 1917.
—
Primăria Capitalei anunță că, în weekend, peste 20 de instituţii de cultură vor avea porţile deschise în Noaptea Muzeelor.
Sunt programate expoziţii, spectacole de muzică şi teatru, recitaluri, prezentări interactive şi tururi ghidate ale unor case memoriale din Bucureşti.
—
Se încheie o epocă în industria gadgeturilor. Apple a anunțat că renunță la fabricare iPod. În urmă cu 2 decenii, acest dispozitiv a revoluționat modul de ascultare a muzicii, capabil fiind să stocheze sute de cântece.
—
Vremea va fi predominant frumoasă și va deveni deosebit de caldă pentru a doua decadă a lunii mai. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 22 și 30 de grade. Cerul va fi variabil la senin, cu unele înnorări spre seară în nordul extrem al țării. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe litoral, în nordul Crișanei și al Moldovei, precum și în zona înaltă a Carpaților Orientali.
La București, vremea va fi frumoasă și va deveni deosebit de caldă pentru a doua decadă a lunii mai cu o temperatura maximă de 28…29 de grade. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat.
În zonele de munte munte, vremea va fi frumoasă și va continua să se încălzească. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în masivele din extermitatea de nord a țări unde izolat vor fi averse și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat, cu ușoare intensificări pe crestele Carpaților Orientali.
Pe litoral, vremea se va încălzi și va fi predominant frumoasă. Cerul va fi variabil la senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări trecătoare. Temperaturile maxime vor fi între 20 și 24 de grade, iar cele minime între 14 și 17 grade. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 16 și 18 grade.
Venind dinspre vestul Europei, un val de aer cald va cuprinde România. Temperaturile maxime vor ajunge, vineri, până la 33 de grade în sud. Normalul perioadei ar fi de 25 de grade. De vineri seară însă, vremea va deveni instabilă.
