Doi pacienți au murit într-un incendiu izbucnit, în noaptea de miercuri spre joi, la Secția de Boli Infecţioase a SJU Ploieşti, unitate suport Covid. Pompierii militari au stins flăcările, care cuprinseseră un salon de la parterul clădirii, iar autorităţile au început transferul altor 18 de pacienţi către Spitalul Judeţean de Urgenţă.
O infirmieră care se afla în salonul respectiv a suferit arsuri pe aproape jumătate din suprafața corpului, urmând a fi transferată la Spitalul Floreasca din București.
Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Ploieşti, medicul Bogdan Nica, a declarat că instalaţia electrică era nouă şi verificată, iar unitatea dispunea şi de detectoare de oxigen.
Cauzele incendiului, ultimul dintr-o serie înregistrată de la izbucnirea pandemiei, sunt investigate.
Recent, procurorii anunțau că incendiul care a cuprins Spitalul din Piatra Neamț, toamna trecută, a pornit de la o candelă uitată aprinsă la căpătâiul unui pacient aflat în secția de Terapie Intensivă. Două asistente și alte cadre medicale se află, alături de directori ai unității, în vizorul anchetatorilor.
La nivel național, presiunea pe spitalele Covid se menține ridicată.
Din cei peste 17.000 de bolnavi Covid internaţi, 1.823 se află încă la terapie intensivă, o uşoară scădere faţă de ziua precedentă.
Alte peste 400 decese asociate infecției cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate, între care cel al unei fete de 19 ani din Bucureşti. În majoritate, răpuse sunt persoanele nevaccinate.
Tendinţa descrescătoare a infecțiilor cu SARS-CoV-2 se menţine la nivel național. Aproape 6.300 de contaminări au fost raportate, la peste 54.000 de teste efectuate.
Din cauza problemelor la instalația de încălzire, spitalul modular din Lețcani își reduce activitatea. Doar două din 7 saloane ale unității rămân funcționale. 16 pacienți au fost transferați, ieri, la alte spitale.
Doar 25.000 de persoane nou-vaccinate au fost consemnate miercuri.
Dacă ritmul încetinit se menține, doar 8,5 milioane de români vor fi vaccinați până la sfârșitul anului. “Suntem expuşi unui nou val pandemic”, a avertizat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.
Executivul interimar a suplimentat bugetul Ministerului Sănătății din Fondul de rezervă. Cele 330 de milioane de lei vor asigura achiziția de tratamente anti-Covid, plata funcţionării centrelor de vaccinare și achiziția de diverse vaccinuri.
—
A fost începută o anchetă la Spitalul Judeţean Galaţi după ce o femeie a reclamat că soţul său a murit întrucât a fost ţinut să aștepte afară, o zi întreagă, şi nu a fost tratat corespunzător. Bărbatul era vaccinat anti-Covid.
—
2.000 de persoane l-au condus pe ultimul drum pe interpretul de muzică populară Petrică Mîţu Stoian, înmormântat la Craiova. Artistul a murit sâmbătă. Procurorii anchetează decesul. Petrică Mîţu Stoian a început să se simtă rău după o primă ședință de recuperare cu oxigen hiperbaric la care a fost supus într-o clinică privată.
—
Invitat miercuri seară la Europa FM, șeful Consiliului de combaterea discriminării a explicat de ce se justifică introducerea, prin lege, a certificatului sanitar la serviciu.
Potrivit lui Csaba Asztalos, dreptul la muncă nu este unul absolut. Astfel, orice dorește să se angajeze trebuie să prezinte o adeverință medicală. De asemenea, un angajat efectuează, anual, un control medical, iar dacă nu corespunde anumitor așteptări atunci își poate pierde dreptul de muncă.
Șeful CNCD a amintit că certificatul sanitar – aflat în dezbatere în Parlament – a fost adoptat, ca măsură de protecție, în mai multe state din Uniunea Europeană și a trecut printr-un control de constituționalitate în Italia, în Franța, chiar și în Ungaria, iar concluzia a fost că documentul nu încalcă dreptul la muncă.
Cât privește dezbaterea despre acordarea certificatului persoanelor care au anticorpi fără să știe că au trecut prin boală, Csaba Asztalos a punctat că niciun alt stat european nu recunoaște în prezent această formă de imunizare și există riscul ca certificatul sanitar românesc să nu fie recunoscut în străinătate.
—
Depășită de agresivitatea noului val pandemic, Bulgaria cere ajutor european. Țara de la sud de Dunăre are nevoie de concentratoare de oxigen, ventilatoare şi paturi pentru unităţile de ATI. Doar 24% din populaţia adultă a Bulgariei are schema completă de vaccinare anti-Covid, cea mai scăzută rată din blocul comunitar.
—
2 migranți au murit și alți 10 au fost răniți într-un accident produs, miercuri seară, la 30 de kilometri de Timișoara. Cei 12 afgani erau înghesuiți într-un autoturism de 5 locuri. Supraviețuitorii au fost transportaţi la spital. Vehiculul a derapat și a ieșit în decor. Șoferul a fugit de la fața locului și a fost căutat, inclusiv cu un elicopter.
Fugarul s-a predat joi dimineață.
Poliţa ungară a anunțat, miercuri seară, că a descoperit, în zona oraşului Dunafoldvar un camion românesc în care erau ascunşi aproape 100 de migranţi. Șoferul, un moldovean, este cercetat pentru trafic de persoane.
—
Uniunea Europeană şi Rusia se învinovățesc reciproc pentru criza migranţilor clandestini de la frontiera dintre Polonia şi Belarus.
Regimul de la Minsk este acuzat că a orchestrat actualul haos, cu sprijinul Moscovei, ca răspuns la sancţiunile impuse de Occident celor două cancelarii aliate.
Într-o convorbire telefonică telefonică avută miercuri, cancelarul german Angela Merkel i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să oprească “exploatarea inumană” a miilor de migranţi, provenind din Orientul Mijlociu, Afganistan şi Africa și care sunt masaţi la frontiera Uniunii Europene.
Aflat în vizită la Varșovia, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis că Uniunea Europeană trebuie să se hotărască dacă este gata să finanţeze ridicarea de garduri fizice care să protejeze frontierele externe ale blocului împotriva acestui “atac hibrid” al Belarusului.
Polonia intenționează să își întărească și granița cu Ucraina, țară care ar putea deveni, la rândul său, rută de migrație.
Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului le-a cerut statelor implicate să rezolve criza “intolerabilă”. Michelle Bachelet vrea ca organizațiile umanitare, avocaţii şi jurnaliştii să aibă acces imediat la migranții blocaţi în Belarus, bărbaţi, femei şi copii. Potrivit dreptului internaţional, solicitările de azil nu trebuie împiedicate.
—
Inflația s-a apropiat de 8 procente, în octombrie, cel mai ridicat nivel din ultimul an. Avansul este de aproape 2 procente față de sepembrie.
Uleiul, citricele, cartofii și alte legume sunt, alături de pâine, în topul scumpirilor. Mărfurile nealimentare s-au scumpit și ele, în medie cu 10% față de începutul anului.
Tarifele la energie și carburanți s-au majorat semnificativ. Potrivit analiștilor, producția internă nu acoperă cererea în creștere.
Scumpirile vor continua în perioada următoare. În perioada sărbătorilor, consumul sporește în mod tradițional.
Banca Națională estimează că trendul crescător al inflației se va menține până spre jumătatea anului viitor.
—
Negocierile politice dintre PNL, PSD și UDMR se dovedesc dificile. Desemnarea premierului a generat primul blocaj. Atât liberalul Florin Cîțu, cât și social-democrat Marcel Ciolacu aspiră la post. Rămâne în discuție ideea unei rocade la acest fotoliu, la un anumit interval de timp.
Maghiarii și-ar dori și ei să conducă, prin rotație, executivul.
Noul cabinet ar putea avea 20-21 de ministere, inclusiv unul pentru Familie, după a anunțat liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Social-democrații propun creşterea salariului minim de la 1 ianuarie, a pensiei minime, dar şi a alocaţiilor. PNL insistă pe încadrarea în ținta de deficit. Potrivit PSD, finanțarea necesară pentru aceste măsuri de sprijin social ar putea veni din așa-numita taxare a luxului. În plus, este necesară o mai bună colectare fiscală.
Liberalii refuză orice majorare de taxe în perioada următoare, dar sunt de acord că trebuie înăsprită lupta cu evaziunea fiscală.
Tratativele dintre PNL, PSD și UDMR vor continua, în vederea armonizării unui program comun de guvernare.
—
Conducerea PNL va dezbate, vineri, soarta lui Ludovic Orban. Fostul lider al formațiunii riscă excluderea pentru pozițiile critice față de actualii șefi liberali și față de președintele Klaus Johannis. Cu Ludovic Orban s-au solidarizat în jur de 20 de parlamentari, pe care PNL riscă să îi piardă.
—
Șeful statului a semnat decretele pentru rechemarea a 5 ambasadori. Lista lui Klaus Iohannis îi include pe şeful Delegaţiei Permanente a României pe lângă NATO și Uniunea Europeană, alături de ambasadorii ţării noastre în Italia, Spania şi Belarus.
—
Dosarul Revoluției din decembrie 1989 se întoarce la Parchetul Militar. După 30 de ani, procurorii trebuie să refacă rechizitoriul.
La capătul a doi ani de analiză, judecătorii au invocat vicii de procedură și au eliminat unele probe.
În dosar, fostul președinte Ion Iilescu și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu sunt acuzați de infracțiuni împotriva umanității.
Potrivit anchetatorilor, după fuga cuplului dictatorial Ceaușescu, liderii Frontului Salvării Naționale au căutat să confiște Revoluția, generând psihoza așa-zișilor teroriști care atacă țara. Numărul victimelor a fost mult mai mare decât în primele zile ale Revoluției.
—
Autoritățile atrag atenția că, de Black Friday, pe lângă falsele reduceri, trebuie să fim atenți și la eventuale capcane ale hackerilor. În perioada promoțiilor, se înmulțesc atacurile cibernetice. Cazurile pot fi raportate la numărul de urgenţă 1911.
—
O tentativă de înșelăciune se desfășoară, în aceste zile, în numele Loteriei Vaccinării. Infractorii încearcă să obțină date cu caracter personal folosind, în e-mailuri, însemne sau simboluri ale organizatorilor Loteriei de Vaccinare. Câștigătorii acesteia sunt anunțați pe site-ul oficial.
—
Modernizarea magistralei feroviare dintre Braşov şi Sighişoara intră în cea mai spectaculoasă etapă. Încep forajele pentru executarea celor două tuneluri cu o lungime totală de 12 kilometri, a anunţat Asociaţia Pro Infrastructura, cea care monitorizează acest proiect de aproape 6 miliarde de lei, fonduri comunitare. Lucrările vor dura cel puţin patru ani. La finalizarea acestora, trenurile de călători vor circula cu 160 km/h de la Braşov până la vama feroviară Curtici.
—
Guvernul Republicii Moldova a anunțat compensații pentru populația afectată de scumpirea energiei. Tarifele la gaz s-au dublat. Planul presupune alocarea a 80 de milioane de euro, sumă din care mare pare reprezintă un sprijin neramburabil din partea Uniunii Europene. Autoritățile moldovene pregătesc și subvenții pentru agentul termic.
—
Google a pierdut apelul față de amenda de aproape 3 miliarde de dolari impusă de Uniunea Europeană din cauza serviciilor de shopping ale companiei americane. Gigantul online a abuzat de dominaţia motorului său de căutare pentru a favoriza propriile site-uri de achiziţii în detrimentul competitorilor.
—
Într-un meci decisiv pentru calificarea în barajul pentru Cupa Mondială de fotbal, România primește, joi seară, vizita Islandei.
Partida se va disputa, fără spectatori, pe stadionul Steaua din București. Fluierul de start va fi dat la ora 21 și 45 de minute.
În acest moment, România ocupă locul secund în grupa de calificare, cu 13 puncte, cu unul mai mult decât Macedonia de Nord și Armenia. Germania și-a asigurat biletul de calificare la Mondialul din Qatar.
În ultima rundă din preliminarii, România va întâlni selecționata principatului Liechtenstein pe 14 noiembrie.
Între timp, antrenorul Mirel Rădoi își amână decizia unui răspuns final privind plecarea de la naționala de fotbal.
—
Turneul de tenis feminin de la Linz va avea o semifinală românească. Simona Halep a reușit o revenire spectaculoasă în meciul din sferturi contra italiencei Jasmine Paoloni. Totodată, Jaqueline Cristian a trecut de rusoaica Veronika Kudermetova.
Confruntarea Halep – Cristian este programată vineri.
Luna trecută, la Transylvania Open, Simona Halep a eliminat-o pe Jaqueline Cristian în sferturi.
—
Realizaţi de artişti şi designeri, mai mulți brazi unici vor fi scoşi la licitaţie pe 9 decembrie la București. Proiect al Organizaţiei Salvaţi Copiii România, Festivalului Brazilor de Crăciun ajunge la cea de-a 21-a ediţie. Fondurile strânse vor finanța diverse cauza sociale.
—
7 din 10 români spun că obişnuiesc să ia suplimente alimentare pentru a-şi întări sistemul imunitar, potrivit unui sondaj realizat de Reveal Marketing Research. Numărul acestora s-a dublat în pandemie. La mare căutare sunt vitaminele şi mineralele. Medicii amintesc că suplimentele ar trebui luate în baza unor analize care să evidențieze unele carențe în organism.
—
Salvamontiștii brașoveni le cer turiștilor să fie echipați de iarnă înainte de a porni în drumeții. La altitudini mari, temperaturile sunt foarte scăzute, vântul bate cu putere și s-a depus strat de zăpadă consistent. Cel mai înalt strat, de 21 de centimetri, se înregistrează la Bâlea Lac.
—
La primele ore ale zilei, vremea se va menține rece pentru această dată. Cerul va fi variabil, iar în primele ore ale intervalului, pe alocuri, va fi nebulozitate joasă sau ceață. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în sudul Banatului, în Moldova și pe crestele Carpaților Meridionali. Temperaturile maxime se vor încadra între 8 și 14 grade.
La București, vremea se va încălzi ușor, dar dimineața va fi rece. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 11 grade.
La munte, vremea se va încălzi ușor, dar mai ales dimineața și noaptea se va menține rece. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe crestele Carpaților Meridionali.
