Primii militari francezi din Forţa de răspuns a Alianței Nord-Atlantice au ajuns în România, luni seară, la Baza Aeriană din localitatea constănțeană Mihail Kogălniceanu.
Ministrul Apărării a precizat că alţi militari şi mijloace tehnice, parte a acestei forţe, vor sosi în zilele următoare în ţara noastră. Într-un mesaj online, Vasile Dîncu a subliniat că este pentru prima dată când NATO activează aceste forţe de reacţie rapidă, cu rol de apărare a flancului estic și descurajare a Rusiei.
La New York, unde Statuia Libertății a fost îmbrăcată în culorile Ucrainei, sesiunea de urgenţă a Adunării Generale a Organizației Națiunilor a început, luni seară, cu un apel la un armistiţiu imediat. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut ca militarii revină în cazărmi, iar civilii să fie protejaţi. “Suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectate”, a adăugat el.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut că armata ucraineană este responsabilă pentru situaţia actuală, întrucât a persecutat populația din regiunile separatiste în ultimii ani.
Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a avut o nouă rundă de discuții, luni seară, în format restrâns, alături de lideri ai Uniunii Europene şi NATO, premierii Marii Britanii şi Canadei, cancelarul Germaniei şi preşedinţii Franţei, Poloniei şi României.
În intervenția sa, Klaus Iohannis a exprimat disponibilitatea ţării noastre să aibă calitatea de centru de distribuţie a asistenţei umanitare pentru Ucraina, valorificând poziţia sa de stat vecin cu cea mai lungă frontieră.
Criza ucraineană va fi analizată, marți, într-o nouă ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării la Palatul Cotroceni.
Prima rundă de negocieri pentru un armistițiu între Rusia și Ucraina s-a încheiat luni seară, după 7 ore, fără concluzii. Ambele delegații vor reveni la masa tratativelor după consultări pe care le vor avea cu administrațiile de la Moscova și Kiev.
Bombardamentele au continuat, fiind lovite zone rezidențiale, în special din Harkov. Bilanțul celei de-a cincea zile de război se ridică la zeci de morți și sute de răniți.
Missile attack on the Kharkiv regional administration, Sumska 64. Grad shelling at residential areas. Putin now in total war with Ukraine. pic.twitter.com/eXyfA4E4YI
— Maria Avdeeva (@maria_avdv) March 1, 2022
De la invazia rușilor, joia trecută, au fost ucişi peste 350 de civili, între care 16 copii.
Explozii puternice au fost auzite la marginea capitalei Kiev, în apropierea căreia se află o coloană de blindate care se întinde pe mai multe zeci de kilometri.
Forţele armate ruse se află în apropierea celei mai mari centrale nucleare din Ucraina. Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică şi-a reiterat “profunda preocupare” în legătură cu această situație. Pentru moment, cele şase reactoare ale centrale din Zaporojie sunt “în siguranţă”, potrivit datelor furnizate de autorităţile ucrainene.
Orașul sudic Herson este sub asalt. Ocupat a fost portul Berdyansk, de la Marea Azov.
Rezistența a provocat victime în rândul în rândul invadatorilor.
La negocieri, Ucraina a cerut retragerea totală a trupelor ruseşti de pe teritoriul său.
În contextul eforturilor depuse pentru încetarea luptelor, preşedintele francez a vorbit luni, separat, cu omologii săi ucrainean și rus.
În convorbirea cu Volodimir Zelenski, Emmanuel Macron “a salutat simţul responsabilităţii arătat de preşedintele ucrainean” în aceste zile de război.
În discuția cu Vladimir Putin, liderul de la Paris “a reiterat cererea comunităţii internaţionale de a opri ofensiva împotriva Ucrainei şi a reafirmat necesitatea de a pune în aplicare un armistiţiu imediat”.
Președintele francez a propus o încetare a tuturor loviturilor şi atacurilor asupra civililor şi cartierelor rezidenţiale, protecţia întregii infrastructuri civile și securizarea axelor rutiere.
De cealaltă parte, liderul de la Kremlin a insistat pe demilitarizarea Ucrainei, asigurarea unui statut neutru al acesteia și recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra peninsulei Crimeei, anexată ilegal în 2014.
O criză umanitară amenință oraşul Volnovakha din regiunea Donbas. “Sunt cadavre de civili ucişi pe străzi. Supravieţuitorii se ascund în pivniţe. Oamenii nu au unde să locuiască. Totul este distrus”, este apelul disperat prezentat în presa internaţională.
Situaţia celor aproximativ 20.000 de locuitori nu a putut fi verificată din surse independente. Luptele de-a lungul „liniei de contact” dintre Ucraina şi republicile autonomiste recunoscute de Moscova durează de 8 ani, dar sosirea trupelor regulate ruse a dat un impuls semnificativ înaintării separatiştilor.
Porturile ucrainene vor rămâne închise până la sfârşitul invaziei ruse, a anunţat şeful Administraţiei Maritime, adăugând că zona Mariupol a suferit pagube din cauza bombardamentelor.
Invazia rușilor din Ucraina “devine tot mai brutală”, a declarat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a deplâns “numeroasele” victime din rândul civililor.
Uniunea Europeană vrea să ofere informaţii secrete Ucrainei despre mişcările trupelor ruseşti. Totodată, statele comunitare sunt hotărâte să îşi sporească sprijinul militar pentru administrația de la Kiev.
Mulțumindu-le partenerilor europeni pentru solidaritatea arătată în ultimele zile, președintele ucrainean a semnat, luni, cererea formală de aderare a țării sale la blocul comunitar.Oficialii de la Bruxelles vor dezbate în regim de urgență solicitarea Kievului, printr-o procedură specială, în blocul comunitar.
“Țelul nostru este să fim cu toți europenii și, cel mai important, să fim egali. Sunt sigur că e cinstit. Sunt sigur că merităm asta”, a spus Zelenski într-un mesaj video distribuit pe rețelele sociale. “Europenii sunt martori cum militarii noștri luptă nu numai pentru țara noastră, dar și pentru întreaga Europă, pentru pace pentru toți, pentru toate țările din Uniunea Europeană. Ucrainenii au arătat lumii cine suntem, în timp ce Rusia a arătat în ce s-a transformat. Fiecare crimă, fiecare bombardament al ocupantului ne unește și mai mult”, a adăugat liderul de la Kiev.
„Ucraina este una dintre noi şi o dorim în Uniunea Europeană”, a transmis șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen.
În timpul unei vizite la Suceava, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a mulţumit României şi poporului român pentru implicarea în preluarea ucrainenilor care fug din calea războiului.
Pe măsură ce situația umanitară din Ucraina se înrăutățește, iar țările învecinate primesc refugiați, Comisia Europeană depune eforturi pentru a oferi asistență de urgență.
90 milioane euro vor finanța programe de ajutor de urgență destinate civililor afectați de războiul din Ucraina, ca parte a unui apel urgent de ajutor din partea Organizației Națiunilor Unite. Noul ajutor umanitar va consta în hrană, apă, asistență medicală, adăpost și va contribui la acoperirea nevoilor de bază ale acestor persoane.
La București, plenul legislativului a condamnat, într-o declarație, agresiunea Rusiei și comportamentul “iresponsabil” al Moscovei.
În semn de solidaritate, Palatul Parlamentului a fost iluminat în culorile galben și albastru, de pe drapelul ucrainean.
“Frica este mai puternică decât gerul”, au mărturisit refugiații ucraineni ajunși în punctul de graniță Siret. Unii dintre ei au fugit pe jos din calea războiului și au așteptat cu orele să treacă în România. Ministrul Internelor, Lucian Bode, a cerut urgentarea procedurilor vamale. Sute de voluntari oferă sprijin atât la Siret, cât și la Sighetu Marmației și la Isaccea.
Crucea Roşie Română şi inspectoratele școlare din mai multe județe se mobilizează în sprijinul refugiaților. Sub deviza “Profesoare fără mărţişoare”, cadrele didactice fac apel cetățenii să doneze alimente, haine şi încălţăminte pentru cei năpăstuiți de război.
La rândul lor, universităţile româneşti pun la dispoziţia refugiaţilor ucraineni cazare, iar profesorii şi studenţii se implică în colectarea de alimente şi alte acte de voluntariat.
Mai mult de o sută de șoferi români de camioane au rămas blocați în Ucraina după izbucnirea războiului. Transportatorii cer ajutorul autorităților de la București întrucât formalitățile sunt întârziate. Economiștii estimează că schimburile comerciale bilaterale vor fi puternic afectate în această perioadă.
Ministrul Agriculturii spune că piaţa agro-alimentară românească nu este afectată de război. Potrivit lui Adrian Chesnoiu, nu există importuri din Ucraina sau Rusia de natură să perturbe aprovizionarea. “Din toate analizele pe care le are la minister, piaţa agro-alimentară şi asigurarea necesarului de consum al populaţiei nu au suferit modificări. Pe viitor, în funcţie de evoluţia situaţiei, noi avem măsuri de răspuns astfel încât să nu se ajungă la perturbări ale pieţei. Chiar în 2 martie avem o întâlnire prin videoconferinţă toţi miniştrii Agriculturii din UE astfel încât să luăm toate măsurile care să pună la adăpost de orice interferenţă care ar putea apărea”, a mai spus ministrul.
Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorilor controlează activitatea Gazprom, Lukoil şi a magazinelor ce comercializează produse importate din Rusia. După verificările făcute luni, amenzile se apropie de un milion și jumătate de lei.
Autoritățile le-au cerut românilor aflați în Rusia să părăsească teritoriul acesteia dacă este posibil. Călătoriile într-acolo nu sunt recomandate, întrucât va fi tot mai dificilă întoarcerea.
Rusia și-a închis spațiul aerian pentru zeci de țări europene, între care și România, ca răspuns la o măsură similară adoptată anterior de acestea.
Luni, șeful diplomației ruse şi-a anulat deplasarea în Elveția întrucât avionul său nu mai avea autorizaţie să survoleze spaţiul aerian al Uniunii Europene. La Geneva, Serghei Lavrov urma să ia parte la reuniunea Consiliului Drepturilor Omului.
Bursa de Valori de la Moscova a rămas închisă, după ce rubla s-a depreciat cu aproape 30% ca urmare a sancţiunilor occidentale. Bacnomatele din Moscova au devenit nefuncţionale.
Pe bursa de la Londra, acțiunile companiilor ruseşti au fost în picaj, cele mai afectate fiind Sbersbank (minus 70%), Lukoil (minus 47%), Rosneft (minus 42%).
Administrația lui Vladimir Putin “se concentrează pe răspunsul economic la sancţiuni”.
Bursele europene au început săptămâna în teritorii negative. Indicii mai multor bănci și companii care au afaceri în Rusia au fost în declin.
În războiul informațional, site-urile unor importante publicații rusești au fost atacate de hackerii grupării Anonymous. Unele nu mai funcționează deloc, altele afișează mesaje împotriva lui Vladimir Putin.
După ce liderul de la Kremlin a ordonat comandamentului militar să pună forţele de descurajare nucleară în stare de alertă maximă, China a făcut apel la calm. Potrivit Beijingului, toate părţile ar trebui “să evite o nouă escaladare”.
Curtea Penală Internaţională de la Haga va începe “cât mai rapid posibil” o anchetă a invaziei ruse în Ucraina, a declarat procurorul Karim Khan. În urma unei examinări preliminare a situaţiei, există o bază rezonabilă pentru a “crede că în Ucraina au fost comise atât crime de război, cât şi crime împotriva umanităţii”.
Forurile fotbalistice internaționale au suspendat toate cluburile şi echipele naţionale ale Rusiei din toate competiţiile. “Fotbalul este pe deplin unit şi în deplină solidaritate cu toţi oamenii afectaţi din Ucraina”, potrivit unui comunicat al FIFA și UEFA, care speră că situaţia din Ucraina se va îmbunătăţi semnificativ şi rapid, astfel încât “fotbalul să poată fi din nou un vector de unitate şi pace între oameni”.
Tot în semn de solidaritate cu Ucraina, Comitetul Internaţional Olimpic a recomandat ca sportivilor din Rusia şi Belarus să le fie interzisă participarea la competiţii. Totodată, CIO a anunțat că le retrage ordinele olimpice președintelui rus, Vladimir Putin, și unor membri ai administrației sale, ”în baza circumstanţelor excepţionale ale situaţiei şi luând în considerare violarea Armistiţiului Olimpic şi alte violări ale Cartei Olimpice de către guvernul rus în trecut”.
Într-un interviu acordat colegilor de la portalul Spotmedia, scriitoarea rusă Ludmila Ulițkaia, una dintre cele mai oneste și curajoase voci intelectuale ale lumii, spune că “fără îndoială, în Rusia, există oameni care susțin invazia trupelor rusești pe teritoriul Ucrainei”, dar în jurul său se află “doar oameni îngroziți de aceste evenimente”. Autoarea nu vede o forță care să îl poată opri pe Vladimir Putin pe plan intern, întrucât acesta a orchestrat “o epurare totală”, iar astfel “nu există niciun fel de masă critică” pe plan intern.
Jucătoarea ucraineană Elina Svitolina a anunțat că refuză să evolueze, marți, la Monterrey (Mexic) împotriva rusoaicei Anastasia Potapova până când conducerile WTA, ATP și ITF nu iau o poziție clară față de război.
În schimb, Anastasia Pavlyuchenkova s-a declarat “împotriva războiului”. “Ambițiile personale și motivele politice nu pot justifica violența”, a adăugat sportiva rusă într-un mesaj publicat pe Instagram.
Comitetul Internațional Olimpic a recomandat ca organizatorii să accepte jucători din Rusia și Belarus la turnee doar ca sportivi neutri, fără a purta vreun simbol, steag, culoare ale țărilor lor.
Federaţia Internaţională de Taewkondo (World Taekwondo) i-a retras preşedintelui rus Vladimir Putin centura neagră onorifică 9 dani, pe care i-a acordase în 2013. Forul ”condamnă ferm atacurile brutale contra vieţilor nevinovate din Ucraina”, care contravin viziunii sale, aceea că “pacea e mai importantă decât victoria”’.
Considerat a fi una din cele mai mari petreceri stradale din Europa, Carnavalul de la Koln a devenit, în actualul context, scena apelurilor pentru pace.
Unul dintre cele mai mare târguri de tehnologie din lume, Mobile World Congress (MWC), şi-a deschis luni porţile la Barcelona, în lipsa unui pavilion expoziţional al Rusiei, anulat de organizatori după invazia din Ucraina, şi cu provocarea de a recupera normalitatea după pandemia de coronavirus, care a dus la anularea ediţiei din 2020 şi la desfăşurarea în format redus a ediţiei din 2021.
—
România nu se confruntă în prezent cu un fenomen terorist, deoarece a scăzut numărul persoanelor venite în ţară care aveau legături cu entităţi teroriste, urmare a măsurilor restrictive de circulaţie în timpul pandemiei, însă principalul risc îl reprezintă autoradicalizarea unor cetăţeni români, care fac propagandă pentru organizaţii teroriste străine cu ideologie islamistă, susţine DIICOT în raportul de activitate pe anul 2021.
“Susţinătorii din ţara noastră ai unor organizaţii teroriste au continuat să deruleze unele activităţi de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistenţă şi amploare. În continuare, (auto) radicalizarea unor cetăţeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activităţi de propagandă pentru organizaţii teroriste străine cu ideologie islamistă. Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfăşurarea activităţilor infracţionale de acest tip este online, iar categoria principală de risc o reprezintă persoanele minore”, se arată în raportul de activitate al DIICOT.
—
De luni, masca de protecţie sanitară nu mai este obligatorie în restaurantele, cinematografele şi muzeele din Franţa. Guvernul de la Paris a adoptat noi relaxări de restricții. Masca de protecţia rămâne obligatorie în mijloacele de transport, precum trenul şi avionul.
Irlanda a intrat, luni, în ultima fază de eliminare a restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus, prin renunţarea la uzul obligatoriu al măştilor sanitare, una dintre ultimele faze pe calea revenirii la normalitate.
—
Din cauza viscolului, a fost închisă circulaţia rutieră pe DN 3, între localităţile constănțene Cobadin şi Băneasa. Nu au fost persoane sau mașini blocate, drumarii intervenind peste noapte cu utilaje de deszăpezire.
—
Vremea va fi rece pentru începutul lunii martie în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în est și sud-est. Cerul va fi mai mult noros și temporar vor fi precipitații local în regiunile extracarpatice și la munte și pe arii restrânse în centru. Va ninge, exceptând Oltenia, precum și zona litoralului și a deltei, unde precipitațiile vor fi mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare în regiunile estice și sud-estice și în zona montană înaltă a Carpaților Orientali și Meridionali, cu viteze în general de 45…50 km/h, viscolind ninsoarea. Temperaturile maxime se vor încadra în general între -2 și 7 grade, cu cele mai scăzute valori în Moldova.
La București, vremea se va menține rece și închisă. Temporar va ninge, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 3 grade.
În zonele de munte, vremea va fi rece. Cerul va fi mai mult noros, local și temporar va ninge, iar mai ales în prima parte a intervalului, în zona înaltă a Carpaților Orientali și în estul Carpaților Meridionali, vântul va prezenta intensificări, spulberând zăpada. Valorile termice vor fi comparabile cu cele din ziua precedentă.
