Mai multe organizații neguvernamentale critică intenția coaliției de guvernare de a obliga persoanele fizice şi firmele să sprijine – la cerere – agenţii Serviciului Român de Informații în diverse operaţiuni. O asemenea obligaţie nu există în actuala lege de funcţionare a SRI, aflată în vigoare încă din 1992.
Noul proiect nu prevede, totuși, sancțiuni pentru cei care refuză să colaboreze, remarcă portalul G4Media.
ONG-urile au transmis un protest scris sub titlul ”Republica Militară România”, denunțând “planurile puterii politice de a oferi impunitate şi puteri sporite agenţilor din serviciile de securitate”.
—
Ca răspuns la fenomenul persoanelor care pleacă din țară înainte de a fi condamnate definitiv, Ministerul Justiției propune “o lege a fugarilor”. Cei care nu se predau în 7 zile de la pronunțarea sentinței definitive vor fi considerați evadați.
Ministerul condus de Cătălin Predoiu argumentează că infracțiunea de evadare a fost definită demult, într-o perioadă în care cazurile de sustragere de la executarea pedepsei erau izolate. De asemenea, mecanismele de cooperare judiciară internațională era considerate a fi suficiente pentru abordarea situației unui “fugar”.
Două sunt cazurile scandaloase ale momentului.
Fostul ministru al Turismului Elena Udrea se află de aproape două luni în arestul poliției bulgare, iar extrădarea întârzie.
Marți, fostul primar Sorin Oprescu a fost eliberat pentru o cauțiune de 5.000 de euro în Grecia, unde a fost capturat și va rămâne sub control judiciar până la analiza dosarului său.
—
După 6 ani de cercetări, procurorii DIICOT au finalizat rechizitoriul privatizării frauduloase a stațiunii Băile Herculane. 35 de persoane au fost trimise în judecată, între care avocaţi, executori judecătoreşti, evaluatori imobiliari şi un fost deputat.
Lista acuzațiilor include constituirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, delapidare, distrugere, şantaj, divulgare de informaţii secrete şi fals în declaraţii.
50 de clădiri din staţiunea Băile Herculane au fost cumpărate cu bani proveniţi din vânzarea a peste 5 milioane de kilograme de zahăr din rezerva de stat. Ulterior, stocul nu a mai fost refăcut, iar împrumutul nu a fost restituit. Prejudiciul total depăşeşte 120 de milioane lei.
Dosarul se judecă la Curtea de Apel Timişoara.
—
Termenul până la care fostul președinte Traian Băsescu trebuie să elibereze vila de protocol din Capitală expiră miercuri. Un privilegiu pe care actualul europarlamentar l-a pierdut după ce Instanța Supremă l-a declarat definitiv colaborator al Securității, fosta poliție politică a regimului ceaușist.
Traian Băsescu este amenințat de Regia Protocolului de Stat cu evacuarea din imobilul situat pe strada Gogol.
Săptămâna trecută, fostul președinte spunea că mutarea întârzie pentru că nu este gata apartamentul pe care l-a cumpărat.
—
Programată să înceapă de miercuri, distribuirea tichetelor sociale către persoanele cu venituri reduse se va face de săptămâna viitoare. O întârziere pentru care ministrul Fondurilor Europene a invocat etapele logistice, anume emiterea, distribuția şi încărcarea cardurilor cu sumele aferente.
Potrivit lui Marcel Boloș, capacitatea bancară autohtonă este de a emite doar 5.000 de carduri pe zi, iar Guvernul estimează la 2 milioane și jumătate numărul beneficiarilor.
Distribuite prin Poșta Română și alimentate cu câte 250 de lei la fiecare două luni, cardurile sociale vor fi valabile până la finalul anului.
Guvernul se gândește să negocieze prelungirea ajutorului până la sfârşitul anului 2027, în funcţie de rata inflației și așteaptă un răspuns în acest sens de la Comisia Europeană.
—
Deși – declarativ – coaliția de guvernare vrea să scadă cheltuielile publice, Parlamentul a majorat salariile unor bugetari.
Lefurile de bază și unele sporuri vor crește de luna viitoare. Principali beneficiari sunt angajații de la stat care gestionează fonduri externe rambursabile.
În legislativ, PNL și PSD au inițiat amendamente la legea salarizării.
Din opoziție, Uniunea Salvați România a reclamat că majorările s-au făcut fără sursă de finanțare, analiză de impact financiar și fără consultare publică. Ca argument, USR a amintit că România se confruntă cu un deficit bugetar record.
Uniunea mai consideră că actualele creșteri de salarii nu sunt “o recompensare a performanței” și, în realitate, vor accentua inechitățile între angajații la stat.
“Scumpirile accelerate sunt pentru unii mumă, iar pentru alţii ciumă”, comentează Ziarul Financiar, care amintește că pentru angajații de la privat nu există măsuri de sprijin.
—
Ministrul Mediului cere Administraţiei Fondului pentru Mediu să simplifice procedurile de evaluare a dosarelor depuse în cadrul programului pentru montarea de panouri fotovoltaice. Potrivit lui Tanczos Barna, 45.000 de cereri așteaptă răspuns la momentul actual.
O variantă ar fi externalizarea serviciului de analiză a dosarelor.
Ministrul adaugă că, în lipsa unor soluţii care să elimine birocraţia în cadrul unor astfel de apeluri de proiecte, nu are rost ca autorităţile să lanseze o nouă ediție a programului, chiar dacă sunt disponibile fonduri de un miliard de euro.
—
Oraşul olandez Rotterdam găzduieşte cel de-al 27-lea congres al Partidului Popular European, cea mai numeroasă şi influentă formaţiune politică de centru-dreapta din Europa. Delegații români îl susțin pe Siegfried Mureșan pentru un nou mandat de vicepreședinte.
Germanul Manfred Weber este unic candidat la funcţia de preşedinte al PPE.
—
Dacian Cioloș și alți patru europarlamentari, colaboratori apropiați ai acestuia, și-au dat demisiile din Uniunea Salvați România. Cei cinci vor pune bazele unei noi formațiuni, cu numele REPER (Reînnoim Proiectul European al României). Lider interimar al USR, Cătălin Drulă nu se așteaptă la alte plecări.
Telenovela politică a început după congresul din toamna anului trecut, când USR și PLUS au fuzionat. Ulterior, Dacian Cioloș a câștigat alegerile pentru șefia formațiunii, dar a demizionat după câteva luni, considerând că nu o poate reforma partidul.
—
Un doctor al Spitalului Municipal Timişoara a fost reținut după ce a fost prins când lua 300 de lei mită pentru a recolta o probă oncologică. Medicul Octavian Mazilu este bănuit că cerea șpăgi în mod regulat de la pacienți.
—
Social-democrata Lăcrămioara Ursu a fost trimisă în judecată. Procurorii o acuză că a prezentat documente false la angajarea în Consiliul Judeţean, unde a lucrat în perioada 2016 – 2020.
—
Fostul președinte moldovean Igor Dodon rămâne în arest la domiciliu. Instanța de la Chișinău i-a respins acestuia apelul.
Socialistul Igor Dodon, un susținător al apropierii Moldovei de Rusia, este acuzat de corupție și trădare de patrie.
—
Gazprom reduce, de miercuri, livrările către Danemarca şi Germania. Cele două țări nu s-au conformat condiției impuse de Moscova, anume de a plăti gazele în ruble.
“Securitatea aprovizionării este garantată”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german pentru CNN. Anterior, Gazprom a sistat livrările către Polonia, Bulgaria, Finlanda şi Olanda.
Orașul ucrainean Severodoneţk din regiunea Lugansk este, în acest moment, “cel mai fierbinte punct al războiului”. O uzină chimică a fost ținta unui atac aerian, generând un nor toxic. Autoritățile au cerut populației să rămână în adăposturi.
Analiștii observă o schimbare de strategie a armatei ruse, care bombardează intens teritorii mai restrânse ca suprafață și avansează în zonele distruse de artilerie.
Trupele invadatoare au mobilizat la Severodoneţk toate resursele pentru a cuceri localitatea. Evacuarea civililor şi distribuirea ajutoarelor umanitare sunt imposibile în zonă.
Ucrainenii, care dovedesc o puternică rezistență, se plâng că livrarea ajutorului militar de la aliații occidentali întârzie.
Mai multe oraşe din sudul Ucrainei controlate de Rusia se află într-o ”blocadă completă a informaţiilor”. Internetul şi conexiunile prin telefon nu funcţionează.
Procuratura de Kiev susține că a identificat peste 600 de suspecţi ruşi în ampla anchetă a crimelor de război din Ucraina. Pe lista se află ”militari de top, politicieni şi agenţi de propagandă ai Rusiei”, anunţă procurorul general ucrainean.
Opozantul rus Aleksei Navalnîi susține că i s-a întocmit un nou dosar penal, acuzat că a incitat la ură faţă de regimul de la Kremlin. O faptă pentru care principalul contestatar al președintelui Vladimir Putin riscă până la 15 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.
Luna trecută, Aleksei Navalnîi a fost condamnat la 9 ani de detenție pentru fraudă şi sfidarea instanţei. Susținătorii săi insistă că este o victimă politică.
La Vatican, aproape o mie de persoane au participat, marți, la o slujbă internaţională de rugăciune, oficiată de Papa Francisc pentru pacea în Ucraina şi în alte zone afectate de război.
—
În Marea Britanie, au intrat în linie dreaptă pregătirile pentru Jubileul de Platină al Reginei.
Se împlinesc 70 de ani de Elisabeta a II-a a urcat pe tron, ceea ce reprezintă un record pentru un monarh contemporan.
Festivitățile vor lua startul joi. Într-un weekend prelungit de 4 zile, sunt programate parade și picnicuri în tot Regatul.
Potrivit unui recent sondaj, 58% dintre britanicii chestionaţi vor să se păstreze monarhia, în timp ce doar 25% sunt de părere că sfârşitul domniei reginei Elisabeta a II-a ar fi un moment bun pentru ca Marea Britanie să devină republică.
—
La Londra, se înmuțesc vocile din Partidul Conservator care cer demisia premierului. Boris Johnson riscă să se confrunte, luna aceasta, cu o moțiune de cenzură, după recentul raport care detaliază amploarea încălcării carantinei antiCovid la reședința din Downing Street, un scandal botezat ”Partygate” de presa din Regat.
—
Ungaria a confirmat primul caz local de variola maimuţei. Pacientul este un tânăr în vârstă de 38 de ani. Autorităţile sanitare ungare fac o anchetă epidemiologică.
Chiar dacă boala s-a răspândit în mai multe țări, OMS consideră că variola maimuței nu va genera o pandemie.
—
Japonia ar urma să autorizeze, până la sfârșitul anului, pastila pentru avort. Femeile vor avea nevoie de consimţământul partenerului pentru a obține prescripţia medicală pentru întreruperea de sarcină, relatează cotidianul The Guardian.
Marea Britanie a autorizat o asemenea pilulă în urmă cu 3 decenii.
—
Fotbalistul Claudiu Keşeru a semnat un contract pe doi ani cu echipa UTA Arad. În vârstă de 35 ani, atacantul a înscris peste 260 de goluri în carieră, din care 13 la naţionala României.
Claudiu Keşeru, care a debutat în adolescență la FC Bihor, plănuiește să se retragă din activitate la UTA Arad, unde ar putea rămâne ulterior ca director sportiv.
—
Scoția și Ucraina se întâlnesc, miercuri, în semifinala barajului de calificare la Cupa Mondială de fotbal. Meciul se va disputa la Glasgow. Din cauza războiului, în ultimele săptămâni ucrainenii s-au antrenat în Slovenia.
Câștigătoarea duelului va întâlni Țara Galilor în finala barajului, la Cardiff, pe 5 iunie.
—
Vicecampioană în acest sezon, echipa de handbal feminin CSM Bucureşti a anunțat că 10 jucătoare părăsesc lotul. Între acestea se numără brazilianca Eduarda Amorim, spaniola Carmen Martin și croata Jelena Grubišić, aceasta din urmă retrăgându-se din activitate pentru că este însărcinată.
—
Spaniolul Rafael Nadal (5 ATP) l-a învins pe sârbul Novak Djokovic (1 ATP) într-o partidă maraton disputată, în noaptea de marți spre miercuri, la turneul de tenis de la Roland Garros. Ibericul s-a impus în 4 seturi, întinse pe 4 ore şi 12 minute.
În penultimul act al competiției, Rafael Nadal îl va întâlni pe germanul Alexander Zverev (3 ATP), care a trecut de ibericul Carlos Alcaraz (6 ATP) după un meci spectaculos.
Miercuri se desfășoară ultimele sferturi de pe tabloul masculin.
Rusul Andrei Rublev (7 ATP) îl are adversar pe croatul Marin Cilici (23 ATP), iar norvegianul Casper Ruud (8 ATP) pe danezul Holger Rune (40 ATP).
Pe tabloul feminin, s-au stabilit primele semifinaliste. Americanca Coco Gauff (23 WTA) a trecut de compatrioata Sloane Stephens (64 WTA) și o va întâlni pe italianca Martina Trevisan (59 WTA), care a eliminat-o pe canadianca Leylah Fernandez (18 WTA).
Miercuri, sunt programate celelalte două confruntări din sferturi. Poloneza Iga Swiatek (1 WTA) se va confrunta cu americanca Jessica Pegula (11 WTA). Tot pentru un loc în penultimul act se vor duela rusoaicele Veronika Kudermetova (29 WTA) și Daria Kasatkina (20 WTA).
Perechea formată din Gabriela Ruse şi ucraineanca Marta Kostiuk a ratat calificarea în semifinalele probei de dublu. În consecință, România nu mai avea vreo reprezentantă în competiția de pe zgura pariziană.
—
Pilotul mexican de Formula 1 Sergio Perez şi-a prelungit contractul cu echipa Red Bull până la finalul sezonului 2024. Vechea înţelegerea expira la sfârșitul acestui an. În vârstă de 32 de ani, Sergio Perez a câştigat, duminica trecută, Marele Premiu al Principatului Monaco.
—
De miercuri dimineața, începând cu ora 8.00, se reia circulaţia rutieră pe Transalpina, între Rânca şi Obârşia Lotrului. Traficul va fi permis doar pe timpul zilei și va depinde, totodată, de condițiile meteo sau de eventuale căderi de stânci.
—
La București, traficul rutier va fi restricţionat la prânz, între orele 12.00 şi 13 și 30 de minute, în zona Arcului de Triumf, unde este programată Parada micilor biciclişti. Brigada Rutieră va fluidiza circulația.
—
Cea de-a 15-a ediție a Salonului Internațional de Carte “Bookfest” debutează, miercuri, la Complexul Expozițional Romexpo din București, în pavilionul B2. Invitatul de Onoare al acestei ediții este Japonia.
Porțile se deschid la ora 10.00. Intrarea este liberă.
Bookfest este cel mai important salon de carte din România şi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă.
Evenimentul este organizat de Asociaţia Editorilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ambasadei Japoniei la București
—
Aproape 50 de muzee rurale din Muntenia și Moldova pot fi vizitate online. Platforma Muzee de la sat oferă tururi virtuale interactive.
—
Vremea va fi caldă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate după-amiaza și seara, când local în zona montană și deluroasă, precum și în vestul, centrul și nordul teritoriului vor fi averse și descărcări electrice. Astfel de fenomene se vor semnala izolat și în restul țării. Ploile vor avea și caracter torențial, iar pe alocuri în intervale scurte de timp cantitățile de apă vor fi mai însemnate și izolat vor fi condiții de grindină. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări de scurtă durată în timpul ploilor. Temperaturile maxime se vor încadra între 23 și 31 de grade.
La București, vremea va fi caldă. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 30…31 de grade.
În zonele de munte, vremea va fi în general instabilă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate după-amiaza și seara, când local vor fi averse și descărcări electrice. Ploile vor avea și caracter torențial, pe alocuri cantitățile de apă vor fi însemnate și vor fi căderi de grindină. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în nordul Carpaților Orientali, dar de scurtă durată și în timpul averselor. Valorile termice vor crește ușor față de ziua anterioară.
Pe litoral, vremea va deveni caldă. Cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare după-amiaza, când vor fi posibile averse și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări ziua. Temperaturile maxime se vor situa între 23 și 26 de grade, iar cele minime între 17 și 20 de grade. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 17 și 20 grade.
