—
Arșița a răpus doi bărbați din Satu Mare. Victimele au leșinat în plină stradă și nu au mai putut fi salvate. La Iași, tot din cauza căldurii o persoană este spitalizată în comă.
Numărul apelurilor la serviciile de urgență din toată țara a crescut semnificativ.
În mai multe orașe, autoritățile au amenajat puncte de adăpost. Populația este sfătuită să evite deplasările la orele amiezii.
Firmele trebuie să le asigure pauze și apă potabilă angajaților care muncesc în aer liber.
La rândul lor, veterinarii atrag atenția că se impune protejarea atât a animalelor din ferme, cât și a celor de companie.
—
La miezul nopții, a intrat în vigoare ordonanța de urgență prin care prețul carburanților ar trebui să scadă la pompă cu 50 de bani pe litru.
25 de bani vor fi suportați de stat, iar ceilalți 25 vor reprezenta o reducere comercială voluntară, dedusă de companiile petroliere din obligațiile fiscale.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, le-a cerut șoferilor să le acorde benzinăriilor un scurt răgaz.
Valabilă 3 luni, compensarea se va regăsi înscrisă pe bonul fiscal.
Situația la pompă va fi monitorizată atent în perioada imediat următoare de Protecția Consumatorului.
Creșterile nejustificate de preț vor fi considerate acțiuni speculative și sancționate ca atare.
Amenzile pot ajunge până la jumătate de milion de lei.
Șoferi bucureșteni nemulțumiți că scăderea de 50 de bani pe litrul de carburant – adică la nivelul din luna mai – au protestat la Piața Victoriei, în fața sediului Guvernului.
Adunarea s-a făcut la Piața Constituției. Pe traseu, manifestanții au blocat temporar două benzinării.
Din opoziție, liderul USR, Cătălin Drulă, consideră că soluţia găsită de Guvern este “foarte complicată”, vine “foarte târziu” şi are un impact redus asupra prețurilor.
Alte țări europene au compensat tarifele încă din primăvară.
—
De vineri, Fiscul începe controale la peste 200 de persoane fizice aflate în vizorul instituției, identificate pe baza unui program informatic.
Potrivit șefului ANAF, Lucian Heiuş, neconcordanța dintre sumele obținute și cele declarate este foarte evidentă.
Peste vară, vor fi verificați și 140 de mari contribuabili.
Fiscul va avea ţinti inclusiv activitatea de videochat.
Pensionarii vor primi, în această lună, ajutorul promis de guvernanți. Tipărirea taloanelor a început în aceste zile.
Tot de luna aceasta, se suspendă angajările la stat. Excepție vor face doar posturile unice din instituțiile publice.
Guvernul vrea reduceri de cheltuieli bugetare cu 10%.
Luna iulie aduce și posibilitatea amânării ratelor bancare cu unele condiții. Pe proprie răspundere, beneficiarii trebuie să dovească majorarea cheltuielilor cu 25% față de anul trecut.
De vineri, valoarea maximă a tichetelor de masă creşte de la 20, la 30 de lei. Potrivit unei legi promulgate recent, companiile și organizaţiile sindicale le pot acorda ocazional, din fonduri proprii, tichete cadou angajaților, respectiv membrilor de sindicat.
Legea stabileşte şi posibilitatea ca plata taberelor pentru copii să poată fi făcută şi cu voucherele de vacanţă acordate părinţilor.
Din această lună, alocaţia pentru plasament creşte cu aproape 50%. De asemenea, potrivit ministrului Familiei, Gabriela Firea, sumele pentru cheltuielile personale ale copiilor din centrele rezidenţiale se măresc de 5 ori.
—
CFR Călători scumpește, de vineri, biletele.
Spre exemplu, un voiaj pe ruta Bucureşti – Constanţa, la clasa a 2-a, va costa 67 de lei cu IR și 54 de lei până la Braşov.
Operatorul feroviar susține că ultima ajustare de tarife la călătoria pe calea ferată a fost în anul 2013.
Facilităţile de călătorie acordate de CFR Călători până în prezent rămân valabile.
—
De vineri, pe magistrala București – Timișoara, trenurile vor circula cu întârzieri.
Restricțiile de viteză sunt impuse de starea tot mai degradată a șinelor.
Pe unele tronsoane, trenurile vor circula cu doar 8 kilometri pe oră!
CFR Infrastructură vrea să modernizeze calea ferată pe ruta Caransebeș – Timișoara – Arad, lungă de 160 de kilometri, cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență.
—
Bilanțul accidentului rutier produs, miercuri, pe DN2, la Sinești, a urcat la 5 decese. A murit un bărbat care fusese transportat în stare gravă după coliziunea dintre 3 vehicule.
Tragedia s-a produs în zona din județul Ialomița în care drumul este amenajat în sistem 2+1 alternativ. Membrii asociației Pro Infrastructură susțin că marcajele nu sunt suficiente și se impune instalarea de parapete.
—
Toate centrele de vaccinare anti-Covid se închid de vineri.
Decizia a fost luată după ce numărul persoanelor care se imunizau a scăzut semnificativ.
Cei care totuși vor dori să se vaccineze trebuie să ia legătura cu medicul de familie.
Numărul infectărilor a crescut la peste 4.000 în săptămâna precedentă.
Specialiștii se așteaptă ca situația să rămân sub control.
Mare parte din populație s-a imunizat prin vaccinare sau prin îmbolnăvire.
—
Peste 19.000 de note au fost date greșit la Evaluarea Națională, arată o analiză a portalului EduPedu în baza contestațiilor făcute de absolvenții de gimnaziu.
Cu alte cuvinte, 9 din 10 contestații au dus la modificarea notei, acestea fiind mărite în 70% din cazuri.
17 au fost situaţiile în care, după contestaţii, mediile au fost schimbate cu mai mult de 2 puncte, a precizat ministrul Educației.
Sorin Cîmpeanu a adăugat că aceste lucrări vor fi recorectate a treia oară.
În județul Bihor, unui elev nota i-a crescut la la 2,80 la 8,70. S-a invocat greșeală de transcriere a notei de pe borderou.
Profesorii responsabili vor da socoteală pentru neglijență.
Colegii de la EduPedu mai remarcă tendința de devalorizare a notelor.
Mulți elevi cu rezultate bune riscă să nu prindă loc la liceul dorit. Este de aceea foarte important ca absolvenții de gimnaziu să completeze cât mai multe opțiuni.
Vineri, absolvenții de liceu își vor afla notele finale după contestații la examenul de Bacalaureat.
—
Mai multe organizaţii neguvernamentale cer Avocatului Poporului să atace – la Curtea Constituțională – ordonanţa de urgenţă privind serviciile de cloud guvernamental. ONG-urile sunt preocupate de prelucrarea pe scară largă de date personale, inclusiv date din categorii speciale.
Potrivit sesizării depuse la instituția Avocatului Poporului, urgenţa actului normativ nu se justifică. Pe lângă modul de legiferare, îngrijorare stârnesc, de asemenea, conţinutul ordonanței şi impactul său asupra drepturilor şi libertăţilor garantate de Constituţia României.
Pe tot parcursul dezbaterii publice, aspectele legate de drepturile cetăţeneşti au fost tratate minimalist, se plâng organizațiile neguvernamentale.
De cealaltă parte, ministrul Cercetării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, susține că serviciile de informații nu vor avea acces la date, ci “doar vor asigura securitatea cibernetică”.
—
Opoziția politică s-a plâns Comisiei Europene despre modificările aduse de coaliția de guvernare legii avertizorilor de integritate. Reclamarea anonimă a cazurilor de corupție nu va mai fi posibilă.
Potrivit USR, în loc să transpună în legislaţie o directivă europeană, PNL, PSD și UDMR au ciopârțit textul.
Într-o plângere trimisă Věrei Jourová, comisar pentru Justiţie, opoziția de la București se plânge că prezumţia bunei credinţe a avertizorilor a fost eliminată, iar raportările acestora trebuie distruse obligatoriu după doi ani.
Potrivit USR, adoptarea în această formă a legii ar putea atrage sancțiuni din partea executivului comunitar.
Liberala Alina Gorghiu a precizat că legea nu a fost încă promulgată. Dacă în urma analizei se va ajunge la concluzia că sunt necesare modificări tehnice, acestea se vor face, a adăugat șefa interimară a Senatului.
—
Aleșii au intrat în vacanță parlamentară până la 1 septembrie.
Trăgând linie după actuala sesiune, rămâne adoptarea legii offshore, prin care va fi permisă exploatarea gazelor din Marea Neagră în contextul crizei prețurilor în creștere contină la energie.
Parlamentarii au mai adoptat și legea prin care vor putea împușcați urșii considerați periculoși inclusiv în extravilan localităților, dacă atacă – spre exemplu – stâne.
Opoziția a depus în ultima sesiune 5 moțiuni simple împotriva miniștrilor din cabinetul de coaliție, acestea respinse de majoritate.
—
28 de pompieri români au plecat spre Grecia, joi, pentru a oferi sprijin în incendiile de vegetație, frecvente în verile fierbinți din statul elen.
Misiunea acestor salvatori va dura două săptămâni, urmând a fi înlocuiți de un alt grup. Și alte țări sprijină Grecia, costurile misiunilor fiind suportate de Comisia Europeană.
—
Cehia preia, de vineri, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.
Praga vrea să pună în centrul mandatului său criza refugiaţilor ucraineni, reconstrucţia țării lor, dar şi securitatea energetică europeană.
Echipa de comisari europeni este așteptată în Cehia pentru a marca momentul.
În majoritate, cehii sunt eurosceptici, dezamăgiți că aderarea la blocul comunitar, în 2004, nu le-ar fi adus prea multe beneficii.
Totodată, unii analişti politici pun sub semnul întrebării capacitatea Cehiei de a se distanţa de Ungaria şi Polonia, cu care întreţine relaţii foarte strânse în cadrul Grupului de la Vişegrad, din care face parte şi Slovacia.
Din cauza încălcărilor frecvente ale regulilor europene, mai cu seamă în ceea ce privește statul de drept, guvernele naționaliste de la Budapesta și Varșovia au fost adesea criticate de Bruxelles.
—
Finlanda şi Suedia vor parafa, marţea viitoare, protocolul de aderare la Alianța Nord-Atlantică.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reamintit că cele două țări au tot dreptul să își decidă viitorul în domeniul apărării.
Protocolul va trebui ratifiicat de toate cele 30 de țări ale blocului militar. Procedura va deveni o formalitate după ce Turcia a renunțat la obiecțiile sale.
Ankara a obținut garanția unei cooperări depline cu Helsinki și Stockholm în anchetele ce vizează prinderea militanților kurzi, pe care președintele turc Recep Erdogan îi acuză de terorism.
Grație dotărilor de top, armatele finladeză și suedeză sunt considerate un plus pentru Alianță.
Jens Stoltenberg a mai spus că, pe lângă apărarea comună, misiunea țărilor NATO va fi să se asigure că Ucraina rămâne un stat independent şi suveran în Europa, iar de aceea Rusia trebuie să pună capăt războiului sângeros.
Șeful diplomației ruse consideră că o nouă ”cortină de fier” coboară între țara sa şi Occident. Moscova nu va mai avea încredere în Washington şi Bruxelles ”de acum înainte”, a spus Serghei Lavrov.
Trupele ruse s-au retras de pe Insula Șerpilor.
În timp ce Kievul susține că forțele sale au alungat inamicul, Moscova spune că gestul este unul “de bunăvoinţă”, prin care vrea să arate comunităţii internaţionale că nu perturbă eforturile de a organiza un coridor umanitar pentru exportul de produse agricole de pe teritoriul Ucrainei.
Uniunea Europeană trebuie să găsească mai multe rute alternative pentru a transporta cereale din Ucraina, a declarat preşedintele francez, Emmanuel Macron.
Grecia a anunțat că este dispusă să ofere nave cargo pentru grâne.
La momentul actual, din cauza ostilităților, exporturile ucrainene sunt aproape blocate.
Situația va menţine ridicate preţurile alimentelor pe plan mondial, ceea ce pune în pericol viețile a milioane de persoane.
Organizaţia Human Rights Watch – care militează pentru drepturile omului în lume – susţine că bombardamentul de la Kremenciuk ar trebui investigat ca o „potenţială crimă de război” și cere Curții Penale Internaţionale să investigheze atacul ce a vizat un centru comercial, iar cei responsabili să fie traşi la răspundere.
Imagini surprinse la fața locului au confirmat că imobilul a fost lovit de rachete.
Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că aproape 16 milioane de ucraineni au nevoie de asistenţă umanitară, constând în apă, hrană, servicii de sănătate și un acoperiş deasupra capului.
Cel puţin şase milioane de persoane au fost strămutate până acum în interiorul ţării din cauza conflictului, iar alte 5 milioane au fugit în străinătate.
—
Un tribunal de la Moscova analizează, vineri, cazul baschetbalistei americane Brittney Griner, arestată sub acuzaţia de trafic de droguri – în februarie – cu doar câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, declanşând o confruntare mai amplă cu Occidentul.
Dacă va fi găsită vinovată, Brittney Griner riscă o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare.
Reţinerea baschetbalistei a strânit suspiciunea că Moscova s-ar putea folosi de dubla medaliată cu aur la Jocurile Olimpice pentru a negocia eliberarea unui rus de profil înalt aflat în custodia SUA.
—
Israelul va organiza alegeri anticipate la 1 noiembrie, al cincilea scrutin din statul evreu în mai puţin de patru ani.
Aleșii au încuviințat, ieri, dizolvarea Knesset-ului.
Premierul Naftali Bennet și-a dat demisia după ce guvernul său a pierdut majoritatea fragilă în legislativ.
Interimatul va fi asigurat de Yair Lapid.
Judecat pentru corupţie după 12 ani de domnie politică în Israel, fostul premier Benjamin Netanyahu speră că va reuşi o victorie la alegerile din noiembrie.
—
La Wimbledon, Irina Begu joacă, vineri, în turul al treilea cu letona Jelena Ostapenko.
În această rundă, s-a calificat și Simona Halep, care a trecut de belgianca Kirsten Flipkens.
Mihaela Buzănescu a pierdut, joi seară, duelul cu jucătoarea americană Cori Gauff.
Irina Bara a fost eliminată de Paula Badosa, iar Ana Bogdan a fost învinsă de dubla campioană Petra Kvitova.
Nici canadianca Bianca Andreescu nu a trecut de turul al doilea.
Testat pozitiv la Covid, spaniolul Roberto Bautista Agut s-a retras de la Wimbledon. Este al treilea nume de pe tabloul masculin care se declară forfait din cauza infectării cu SARS-CoV-2, după croatul Marin Cilic şi italianul Matteo Berrettini.
—
Turul Ciclist al Franței ia startul, vineri, la Copenhaga. Prima etapă este un contratimp individual de 13 kilometri. Următoarele două etape se vor desfășura tot în Danemarca.
De marți, rutierii se vor întrece în Franța.
Slovenul Tadej Pogacar (UAE Team Emirates) speră să câștige pentru a 3-a oară la rând Turul Franței.
—
Cea dea 29-a ediţie a EUROPAfest debutează, vineri, la Bucureşti.
Timp de 9 zile, peste 250 de artişti din țară și străinătate prezintă producţii de excepţie din patru genuri muzicale – jazz, blues, pop şi clasic.
—
Vremea se menține caniculară, iar disconfortul termic va fi în continuare accentuat în vestul, nord-vestul și local în centrul teritoriului, unde și temperaturile se vor apropia de valorile maxime extreme ale perioadei. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 29 și 38 de grade, cu cele mai ridicate valori în regiunile vestice și nord-vestice. Instabilitatea atmosferică se va accentua treptat și se va manifesta după-amiaza prin înnorări, intensificări ale vântului, vijelii, descărcări electrice, averse torențiale și pe alocuri grindină, local în zonele montane și submontane și în jumătatea estică a țării și izolat în rest.
La București, vremea se menține caniculară, iar disconfortul termic va fi unul ridicat.
Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 34 de grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate după-amiaza, când probabilitatea pentru averse, descărcări electrice și intensificări ale vântului va fi în creștere.
La munte, vremea va fi caldă, dar în general instabilă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate după-amiaza și seara, când local se vor semnala averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului și pe alocuri vijelii și grindină.
Pe litoral, vremea va fi în general frumoasă, dar caldă, iar disconfortul termic va fi ridicat. Temperaturile maxime se vor situa între 26 și 29 de grade, iar cele minime între 20 și 22 de grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat.
Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 22 și 25 de grade.
