Într-o inițiativă fără precedent, Statele Unite ale Americii vor elibera, în următoarele 6 luni, câte un milion de barili de petrol în fiecare zi din rezervele strategice. Administrația de la Washington vrea să contribuie, astfel, la reducerea cotațiilor.
Preşedintele Joe Biden a anunţat măsuri de stimulare a companiilor americane pentru a spori producţia de petrol. Producătorii care nu vor exploata toate zăcămintele de care dispun vor fi sancţionaţi, a avertizat liderul de la Casa Albă.
SUA se aşteaptă ca şi alte țări producătoare să scoată petrol din rezervele lor strategice.
După discursul lui Joe Biden de joi seară, barilul de petrol a coborât la 100 de dolari pe piața americană și la 105 dolari, pe cea europeană.
—
Rusia impune, de vineri, plata în ruble pentru livrările de gaze la un curs stabilit de Banca Centrală de la Moscova. Președintele Vladimir Putin a semnat, joi, un decret în acest sens.
Rusia nu va face “acte de caritate”, iar contractele existente riscă să fie “reziliate”, a avertizat liderul de la Kremlin.
Pe lista țărilor “neprietene”, care au impus sancțiuni economice Rusiei pentru invadarea Ucrainei, se află – în ansamblu – toate statele comunitare.
Respingând ultimatumul, Germania a denunțat un șantaj, întrucât Moscova încalcă prevederile contractelor actuale. Potrivit înțelegerilor scrise, tranzacțiile nu se pot face decât în euro sau dolari.
Deși importurile directe ale României de gaz rusesc se situează la un nivel de 10%, analiștii se tem de o contagiune din piața europeană.
Rusia furnizează aproximativ o treime din gazul ars pe continent, astfel încât energia este cea mai puternică pârghie de riporstă aflată la dispoziția lui Vladimir Putin, tot mai izolat pe plan internațional.
Comisia Europeană a început o anchetă împotriva companiei ruse Gazprom. Există suspiciuni că gigantul a majorat abuziv prețul pentru gaze în Europa, prin abuz de poziție dominantă.
Premierul canadian Justin Trudeau a declarat că Rusia nu îşi are locul la următorul summit G20 deoarece nu poate fi considerată un ‘partener constructiv. “Nu are sens să avem o discuţie despre creşterea economică globală dacă ţara responsabilă de o mare parte a tulburărilor se află în jurul mesei”, a adăugat liderul de la Ottawa.
Tot joi, preşedintele rus a semnat un decret pentru încorporarea a peste 130.000 de noi recruţi, tineri cu vârste între 18 şi 27 de ani. Vladimir Putin susține, totuși, că aceștia vor sta în cazărmi și nu vor fi trimişi în “zone fierbinţi”.
Într-o convorbire avută cu premierul italian Mario Draghi, liderul de la Kremlin a transmis că, deocamdată, nu sunt îndeplinite condițiile pentru o încetare a focului în Ucraina și nu este momentul pentru o întâlnire cu omologul Volodimir Zelenski.
Ucraina se așteaptă la noi atacuri ale rușilor în est.
La rândul său, Pentagonul a avertizat cu privire la un război rus ”prelungit” în regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk, unde tensiunile armate persistă de 8 ani.
“Nu putem judeca Rusia după vorbe, ci numai după fapte”, a opinat secretarul general al Alianței Nord-Altantice. Potrivit lui Jens Stoltenberg, din datele culese din teren, “unităţile ruse nu se retrag, ci se repoziţionează”. Oficialul NATO a reluat apelul ca Rusia să pună capăt “acestui război absurd, să îşi retragă trupele şi să se angajeze cu bunăcredinţă în negocieri de pace”.
Trupele ruse au părăsit centrala de la Cernobîl, a confirmat compania nucleară ucraineană de stat, Energoatom. Militarii au abandonat unitatea dezafectată, joi, şi s-au îndreaptat spre graniţa cu Belarus. 7 autobuze cu soldați ruși au ajuns la un spital din orașul Gomel – a scris agenția ucraineană de presă Unian.
Unii dintre ei ar prezenta simptome ale sindromului iradierii acute, după ce s-au expus fără protecție radiațiilor în zona ce reprezintă încă un pericol.
În tot acest timp, medici și voluntari ai Crucii Roșii aflați în Ucraina încearcă sa ajungă în orașul martirizat Mariupol, port de la Marea Azov distrus complet de bombardamente. Criza umanitară s-a acutizat în acest oraș-fantomă. Civilii care au supraviețuit dezastrului trăiesc în condiții inumane.
Negocierile pentru pace ar urma să se reia vineri, prin videoconferinţă.
Șefa Parlamentului European a anunțat, joi seară, că este “în drum spre Kiev”. Roberta Metsola va fi primul lider al unei instituţii comunitare care va vizita capitala Ucrainei de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie.
După discursuri susținute de la distanță în aproape 20 parlamente din întreaga lume, președintele ucrainean se va adresa, în prima zi a săptămânii viitoare, legislativului de la București. Se pun la punct ultimele detalii.
Joi, Volodimir Zelenski a luat cuvântul în parlamentul australian. Potrivit lui, în această perioadă se decide “soarta securităţii globale”. De aceea, “Rusia trebuie să fie trasă la răspundere” pentru invadarea țării sale.
“Am îndurat, de multe ori mai, mult decât credea inamicul. Stăm în picioare și vom continua să luptăm!”, a spus Volodimir Zelenski într-un nou mesaj publicat online.
Liderul de la Kiev a demis doi oficiali din serviciile de securitate, pe care i-a numit “trădători”.
—
Războiul din Ucraina a devenit una dintre principalele temeri ale românilor, înlocuind frica de pandemi,e potrivit sondaj realizat de IRES. Conflictul armat de la granița de nord a creat momente de panică, precum cozile de la benzinării sau golirea rafturilor cu ulei din magazine.
—
Poliţiştii de frontieră de la Isaccea au amenajat un ponton cu jucării pentru copiii care se refugiază din Ucraina.
Garda de Coastă a organizat campania „Valurile speranţei”, în care numeroase persoane au făcut donații. Modelul a fost preluat de la Sighetul Marmaţiei, unde podul care leagă România de Ucraina s-a umplut, recent, de jucării.
—
Bilanţul epidemiologic s-a menținut peste pragul a 2.500 de noi infecții cu SARS-CoV-2, cu 70 mai puţine faţă de miercuri. Alte 14 decese au fost asociate Covid în România. La Terapie Intensivă sunt puțin peste 400 de pacienți.
Șefa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a anunțat menţinerea serviciilor de telemedicină. “Legislaţia permite acest lucru”, a precizat Adela Cojan. “Toată lumea trebuie să se împrietenească cu tehnologia, atât pacienţii, cât şi medicii, a adăugat șefa CNAS.
—
Italia iese, vineri, din carantină. Autoritățile din Peninsulă mențin, pentru cel puțin încă o lună, multe dintre restricțiile sanitare.
—-
Ţările donatoare au promis aproape 2 miliarde și jumătate de dolari pentru Afganistan. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a avertizat că 9 milioane de afgani se confruntă cu foametea şi că familiile îşi vând copii şi chiar propriile organe pentru a supravieţui.
Potrivit organizațiilor umanitare, prețurile alimentelor au cresc exponenţial în toată lumea ca rezultat al războiului din Ucraina. UNICEF estimează că, fără o intervenţie urgentă, un milion de copii subnutriţi riscă să moară în Afganistan.
Talibanii au revenit la putere la Kabul după retragerea precipitată a trupelor americane de pe acest front de război.
—
Deși a pierdut sprijinul majorității în Partidul Național Liberal, Florin Cîţu refuză să demisioneze de la cârma formațiunii. Surse politice susțin că lucrurile ar putea fi tranșate luna aceasta, într-un congres extraordinar.
42 din cei 48 de lideri ai filialelor județene s-au pronunţat pentru înlăturarea lui Florin Cîţu, căruia îi reproșează tensionarea relației cu partenerii social-democrați de guvernare.
Contestatarii vor să convoace, vineri, o şedinţă a Biroului Permanent. În weekend, într-un Consiliul Naţional al PNL ar putea stabilită data congresului extraordinar.
Premierul Nicolae Ciucă pare să fie favoritul pentru a prelua șefia PNL.
Cu sprijinul președintelui Klaus Iohannnis, Florin Cîțu a fost ales toamna trecută, învingându-l categoric pe Ludovic Orban.
—
Dumitru Coarnă riscă excluderea din Partidul Social Democrat. Deputatul s-a cerut, alături de parlamentari Alianței pentru Unirea Românilor, în audiență la Ambasada Rusiei la București. Fost șef al unui sindicat de polițiști, Dumitru Coarnă a avut mai multe gesturi de apropiere față de naționaliștii din AUR, atrăgându-și critici din partea colegilor social-democrați.
—
Generalul Niculae Spiroiu, ultimul militar care a condus Ministerul Apărării, a murit la vârsta de 85 de ani.
În mandatele din perioada 1991 și 1994, când a făcut parte din guvernele conduse de Petre Roman, Teodor Stolojan şi Nicolae Văcăroiu, generalul Nicolae Spiroiu a inițiat apropierea României de Alianța Nord-Altantică.
—
Ministerul Digitalizării a anunțat că a reușit să trimită la timp ultimele două jaloane de îndeplinit în acest trimestru, anume un ghid pentru fonduri europene pentru IMM-uri și o analiză despre o uriașă bază de date cu toate informațiile instituțiilor publice. Sistemul ar permite reducerea birocrației.
Termenul limită expira joi.
—
Dobânzile la împrumuturile în moneda națională acordate după primăvara anului 2019 sunt în creștere. Indicele de referință pentru creditele în lei (IRCC) a ajuns la 1,86%.
Rate mai mari plătesc și cei care au luat împrumuturi înainte de 2019. Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea costurilor, a urcat la 4,6%, o tendinţă care s-a menţinutîn ultimele săptămâni.
—
Rectorul Universității Politehnica București a fost condamnat joi, în primă instanță, la 3 ani de închisoare cu suspendare. Găsit vinovat de abuz în serviciu pentru obținerea de foloase necuvenite, Mihnea Costoiu poate contesta verdictul.
Procesul se judecă din 2018.
Potrivit procurorilor anticorupție, în calitate de secretar de stat în Ministerul Educației, Mihnea Costoiu a semnat un document care a prejudiciat instituția cu aproape 11 milioane de euro, prin înstrăinarea bazei sportive școlare Cutezătorii către fundația tenismenului Dinu Pescariu.
Cu sechestru menținut pe bunuri, Mihnea Costoiu are de plătit cheltuieli judiciare de 145.000 de lei.
—
Revenit la București după recenta spitalizare la Bruxelles pentru o pneumonie “netratată la timp”, fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat nu ia în calcul să demisioneze demisia din funcţia de europarlamentar după verdictul de colaborator al Securităţii comuniste.
Traian Băsescu a confirmat că va părăsi vila de protocol, ca urmare a sentinței, dar se gândește să ceară opinia Curții Constituționale față de legea care l-a lăsat fără acest privilegiu obținut după cele două mandate la Cotroceni.
Nemulțumit de decizia definitivă de colaborator, fostul președinte se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului.
—
Toate locurile de joacă şi terenurile pentru practicarea sportului din parcurile bucureștene Plumbuita, Tei şi Motodrom au fost închise temporar de Protecția Consumatorului.
Comisarii ANPC au descoperit aparate şi tobogane deteriorate şi fără protecţii, adevărate pericole pentru copii. Primăria Sectorului 2 trebuie să remedieze deficiențele.
—
Mai mult de jumătate dintre americani sunt de acord cu eliminarea vizelor de călătorie pentru români, arată rezultatele unui sondaj de opinie realizat în SUA. Doar 2 din 10 americani se opun includerii României în programul Visa Waiver.
Sondajul a reunit răspunsurile a peste o mie de persoane.
Programul Visa Waiver permite în momentul de faţă cetăţenilor din 40 de ţări să călătorească în Statele Unite în scop turistic sau de afaceri timp de 90 de zile, fără a avea nevoie de viză de intrare.
—
Sute de angajați ai societății brașovene Carfil, producător de tehnică militară și parte Companiei Naţionale Romarm, au întrerupt lucrul joi, solicitând salariile restante.
Sindicaliștii reclamă că plata lefurilor întârzie de două luni. Cei mai mulți dintre angajați sunt remuneraţi cu salariul minim pe economie.
Vara trecută, au fost destituiți administratorii speciali ai celor două societăţi producătoare de armament şi tehnică militară din Tohan şi Ghimbav.
Fiscul ar urma să şteargă obligaţii fiscale de peste 130 de milioane lei, pentru mai multe companii din industria de apărare. 5 dintre acestea funcționează în judeţul Braşov.
—
În orașul german Darmstadt, a fost internată sub pază o studentă suspectată că a încercat să otrăvească şapte persoane. Tânăra suferă de tulburări psihice. Potrivit anchetatorilor, studenta se simţea persecutată de cei din jur.
—
În preliminariile pentru Europeanul din 2024, naţionala masculină de handbal a României a fost repartizată în grupă cu Austria, Ucraina şi Insulele Feroe.
Primele două echipe clasate din fiecare grupă se califică la turneul final, alături de cele mai bune patru echipe de pe locurile 3.
Meciurile de calificare vor debuta în octombrie şi se vor încheia în aprilie anul viitor.
Turneul final se va desfăşura în Germania, între 10 şi 28 ianuarie 2024.
—
Etapa a treia a play-out-ului Ligii 1 programează, vineri două meciuri. De la 17 și 30 de minute se întâlnesc U Craiova 1948 – CS Mioveni. De la 20 și 30 de minute, se duelează Chindia Târgovişte și Dinamo.
—
Poloneza Iga Swiatek și japoneza Naomi Osaka se vor confrunta în finala Miami Open.
—
Daniil Medvedev (2 ATP) a fost eliminat în sferturile de finală ale turneului Masters 1.000 de la Miami şi a ratat şansa de a reveni pe primul loc în clasamentul ATP.
Rusul a fost învins de polonezul Hubert Hurkacz (10 ATP), scor 7-6 (7), 6-3. În penultimul act, acesta îl va întâlni pe câştigătorul meciului dintre favoritul 14, spaniolul Carlos Alcaraz, şi sârbul Miomir Kecmanovic.
Daniil Medvedev a fost lider ATP în acest an, timp de 3 săptămâni, din 28 februarie până la 21 martie.
—
Vremea va deveni în general instabilă. Temporar vor fi înnorări accentuate și va ploua în majoritatea zonelor. Potrivit Administrațeie Naționale de Meteorologie, vor fi mai ales averse, ce pot avea și caracter torențial, local însoțite de descărcări electrice. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, se vor înregistra cantități de apă de peste 20…40 l/mp, cu precădere în zona montană, determinând topirea stratului de zăpadă. Vântul va avea intensificări temporare în cea mai mare parte a țării, cu viteze mai mari în Dobrogea și estul Munteniei, unde rafalele vor depăși 55…65 km/h, dar și pe crestele Carpaților Meridionali cu viteze de peste 80 km/h. În regiunile sudice și sud-estice vor fi posibile vijelii. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 16 și 26 de grade.
La București, vremea se menține deosebit de caldă, dar va deveni instabilă. Vor fi înnorări temporare, iar din orele amiezii va crește probabilitatea pentru averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, posibil cu aspect de vijelie. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 25 de grade.
În regiunile de munte, vremea va fi în general instabilă. Cerul va avea înnorări accentuate și se vor semnala averse, însoțite de descărcări electrice. Ploile vor fi însemnate cantitativ în special în jumătatea de vest a Carpaților Meridionali, precum și în Carpații Occidentali și în nordul Carpaților Orientali, unde se vor depăși, mai ales prin cumulare, 20…40 l/mp, determinând topirea stratului de zăpadă. Îndeosebi în a doua parte a intervalului, pe creste vor fi posibile și precipitații sub formă de lapoviță sau ninsoare. Vântul va avea intensificări, iar temporar, la altitudini mari, rafalele vor depăși 80 km/h. Valorile termice diurne vor fi comparabile cu cele de ziua anterioară, dar cele nocturne vor fi în scădere.
