Ministerul Apărării a anunțat că, în localitatea brașoveană Cincu, începe formarea Grupului de Luptă al Alianței Nord-Atlantice din România, sub comandă franceză și având în componență 1.000 de militari.
Demersul face parte din consolidarea flancului estic al NATO în contextul invaziei militare a Rusiei în Ucraina.
În grupul de luptă vor fi integrate, prin rotație, efective belgiene și olandeze. Forțele vor fi dispuse în Centrul de Instruire de la Cincu, unde vor executa misiuni alături de militarii români.
Franța va mai aduce în România și un detașament de apărare antiaeriană la Capul Midia.
Extinderea NATO, între timp, este pusă sub semnul întrebării. Preşedintele turc s-a declarat „hotărât” să se opună cererilor de aderare depuse Finlandei şi Suediei.
Recep Taiyp Erdogan este nemulțumit că cele două țări scandinave s-au opus, în repetate rânduri, extrădării unor opozanți ai săi.
În schimb, președintele american consideră că Finlanda și Suedia îndeplinesc condițiile de aderare.
Pe de altă parte, Finlanda şi Suedia îndeplinesc toate criteriile pentru a adera la NATO, a anunțat președintele american, Joe Biden. El a anunţat într-un discurs susţinut la Casa Albă, alături de premierul suedez Magdalena Andersson şi preşedintele finlandez Sauli Niinisto, că va cere Congresului american să aprobe „cât mai rapid posibil” candidaturile celor două țări.
„Finlanda si Suedia vor face NATO mai puternic. Nu doar datorită capacităților de care dispun ci mai ales unei democrații foarte, foarte puternice. Dar aderarea la NATO presupune ca fiecare aliat să-i apere pe toți ceilalți. Atacarea unui membru înseamnă atacarea tuturor celorlați. Articolul 5 a fost activat o singură dată în istorie, după 11 septembrie , când Statele Unite ale Americii au fost atacate, iar toți ceilalți aliați i-au sărit în ajutor. SUA nu vor uita asta, așa că nu vom ceda nici un centimetru din teritoriile noastre”, a declarat Joe Biden.
Foto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu
