Centrul pentru Jurnalism Independent anunță că zeci de redacții și mai mult de 100 de jurnaliști solicită acces la informații și transparență din partea autorităților care gestionează actuala criză sanitară.
Tot mai multe voci au denunțat actuala situație.
Potrivit CJI, de la izbucnirea epidemiei în România, jurnaliștilor le-a fost foarte greu să își îndeplinească mandatul de informare publică.
Europa FM se alătură demersului.
- Mihai Bucureșteanu
“Într-o solidarizare fără precedent în ultimii ani, 79 de redacții și 134 de jurnaliști s-au adunat, în câteva ore, pentru a cere acces la informații și transparență de la autoritățile publice centrale și locale.
Aceste numere dovedesc câte de mare este nevoia de informație, în special la nivel local, unde săptămâni la rând, jurnaliștilor le-a fost foarte greu să își îndeplinească mandatul de informare publică.
Lista este în curs de actualizare.
Cerere de informații de interes public
În baza legii accesului la informațiile de interes public nr. 544/2001
Către:
Guvernul României,
Ministerul de Interne, Grupul de Comunicare Strategică
Data: 02.04.2020
Vă solicităm să ne transmiteți, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, următoarele informații:
Numărul de cazuri, vârsta și sexul persoanelor infectate Covid-19, al celor vindecate, carantinate, izolate, precum și numărul, vârsta și sexul persoanelor decedate, defalcate pe localități.
Numărul la zi al medicilor infectați, carantinați sau izolați, precum și, dacă va fi cazul, numărul medicilor decedați din cauza infecției Covid-19, defalcate pe localități.
Informații actualizate privind situația spitalelor în contextul pandemiei Covid-19 (secții în carantină, secții închise pentru dezinfecție etc).
Numărul de teste preluate și procesate, cu menționarea localității din care au fost preluate, precum și a locului în care respectivele teste sunt procesate.
Numărul de pacienți unici testați, defalcat pe localități.
Informații actualizate privind necesarul de aparate și echipamente de protecție pentru personalul din spitale (măști chirurgicale, măști de protecție (FFp2 și FFp3), combinezoane, halate impermeabile, șorțuri impermeabile, mănuși de unică folosință și echipamente pentru protecția ochilor, necesarul de dezinfectanți), la nivel de spital.
Informații actualizate privind numărul de aparate și echipamente de protecție pentru personalul din spitale achiziționate, la nivel de spital.
Vă solicităm să numiți purtători de cuvânt în toate instituțiile publice, așa cum stipulează Legea 544/2001 la articolul 16. Numele și contactele acestora trebuie să fie publice.
Numele și funcția membrilor Grupului de Comunicare Strategică.
Solicităm ca informaţiile să ne fie furnizate cel puțin o dată pe zi, pe toată durata situației de urgență, atât pe website-ul Ministerului de Interne, cât și prin comunicatele de presă distribuite la nivel național și local de autoritățile competente.
Este vital ca la nivel local să fie înființate, la nivelul celulelor de criză locale, departamente de comunicare care să fie mandatate să ofere jurnaliștilor informații în timp real.
Blocada informațională instituită de autoritățile publice din România este fără precedent. Legea accesului la informațiile de interes public este încălcată și prin aceasta, se încalcă și dreptul fundamental al cetățenilor de a fi informați. Într-o perioadă de criză, obligația autorităților de a fi transparente și de a oferi cetățenilor, și prin intermediul mass-media, informații este una fundamentală.
Practicile Guvernului de a oculta informația au stârnit deja îngrijorarea OSCE, care transmite României că: “[…] Dispozițiile decretului de urgență, așa cum arată astăzi, prezintă un risc de restricționare nejustificată a activității jurnaliștilor, de autocenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul, și ar putea fi chiar contraproductivă. Mass-media și jurnaliștii independenți au un rol important în lupta împotriva dezinformării, în special online, și nu ar trebui să fie restricționate în mod necorespunzător în raportarea lor asupra pandemiei.”
Tăcerea și ascunderea informațiilor nu sunt compatibile cu o societate democratică, chiar și în perioada stării de urgență.
Cetățenii au, fără echivoc, obligația de a respecta solicitările autorităților. Dar, autoritățile au la rândul lor obligația de a acționa transparent, în numele cetățenilor. Punerea sub sechestru a informațiilor publice, sub amenințarea dosarelor penale, precum și oferirea de informații parțiale și formulate astfel încât să creeze beneficii de imagine aparatului de stat, sunt periculoase prin susceptibilitatea de dezinformare și sunt apanajul unor vremuri de la care vrem să credem că România s-a îndepărtat.
Considerăm că aceste practici nu fac decât să îndepărteze România de valorile europene și de angajamentele sale internaționale.
Vă mulţumim,
Centrul pentru Jurnalism Independent”
78 de pacienți se află la Terapie Intensivă. Bilanțul deceselor a ajuns la 94. 267 de persoane sunt vindecate și externate. La nivel național, au fost prelucrate 28.483 teste.
Pentru prima dată în ultimele 2 săptămâni, presa a primit repartiția pe județele țării a cazurilor de nou coronavirus.
Suceava (701) și Bucureștiul (505) ocupă primele locuri.
- Mihai Bucureșteanu
Victor Ilie a povestit – pentru Europa FM – că a primit un mesaj de la o sursă apropiată Ministerului Sănătății. “M-a întrebat pe ce canal criptat poate să îmi trimită niște informații din Minister. Când am deschis fișierele, erau niște statistici, lucru destul de dubios pentru că aceste date ar trebui să fie publice, nefiind date personale. Adică, nu mi-a dat cineva lista tuturor CNP-urilor [persoanelor] testate pozitiv sau testate negativ”, a explicat ziaristul.
“Suceava mi se pare, în momentul acesta, o problemă uriașă. Pare că Ialomița va mai fi o problemă foarte mare, pentru că acolo au început să apară cazuri de infectare comunitară, pe care statul nu ni le-a comunicat. Oameni netestați și neconfirmați. La Arad, situația a mai scăpat de sub control. Sunt foarte multe incendii pe care statul trebuie să le stingă și ar trebui să ne explice de ce s-au aprins acele incendii acolo”, adaugă Victor Ilie.
“Transparența nu e o vulnerabilitate, ci baza încrederii între stat și cetățean”, notează portalul Casa Jurnalistului.
Publicația online Recorder a relatat că orașul ialomițean Țăndărei este pe cale să se transforme într-un adevărat focar de coronavirus după ce peste 20 de persoane au fost depistate pozitiv în ultimele zile și din ce în ce mai multe se prezintă la spitalul din oraș cu simptome specifice. Cadrele medicale de la spitalul din Țăndărei vorbesc de cel puțin șapte persoane decedate din această cauză, în timp ce statisticile oficiale arată numai cinci morți în tot județul Ialomița.
”În această dimineaţă, Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii şi noul secretar de stat, Ionel Oprea se vor deplasa la Suceava. Secretarul de stat va rămâne în localitate pentru gestionarea situatiei”, anunță reprezentaţii Grupului de Comunicare Strategică.
La unitatea sanitară sunt infectați 45 de medici, 77 asistenţi medicali, 24 infirmiere, 10 îngrijitoare şi 44 de membri ai personalui auxiliar.
La 25 martie, aflat în control la Suceava, Nelu Tătaru, la momentul respectiv fiind secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, propunea demiterea managerul SJU Suceava, Vasile Râmbu. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, el însuși internat în unitate cu COVID-19, a acceptat propunerea.
Ulterior, Nelu Tătaru a fost numit ministru al Sănătății, înlocuindu-l pe Victor Costache, care a demisionat “din motive personale și profesionale”, după ce a anunțat testarea în masă a bucureștenilor.
Medicii de la Suceava contină să reclame lipsa echipamentelor de protecție.
Procurorii au extins ancheta penală la acest spital, devenit focar.
“Este penurie! Regret profund că nu putem asigura toate echipamentele necesare. Distribuirea lor nu ar dura mai mult de 24 de ore. Am făcut apel de mai multe ori și către managerii spitalelor. Sunt autorități locale care s-au mișcat repede”, a spus șeful executivului în emisiunea Piața Victoriei.
Ludovic Orban a pus situația pe seama lipsei de materiale de pe piața internațională. Premierul nu a putut să precizeze, însă, care sunt stocurile necesare și cele existente de echipamente de protecție.
“Foarte multe țări au impus restricții la export. De multe ori a trebuit să facem intervenții la nivel diplomatic pentru a obține permsiunea din partea miniștrilor Sănătății de a asigura exportul. Facem eforturi disperate să obținem aceste materiale. Trebuie să știți că astăzi avem contractate peste 450 de ventilatoare, care ar fi trebuit să vină și care au raportate întârzieri în livrări”, spune premierul.
14 medici şi 17 asistenţi medicali au demisionat, până miercuri, de la Spitalul Judeţean din Arad.
Printre variantele luate în calcul, interzicerea dreptului de liberă practică și prelungirea perioadei de preaviz.
“Trebuie să mai avem o consultare cu cei din Ministerul Sănătății. Personal, nu aș opta pentru o variantă extremă, să li se interzică dreptul de liberă practică.
Eu le-aș da dreptul să se mai gândească, adică să prelungim perioada de preaviz. Este posibil să facem asta în perioada de stare de urgență, prin derogare de la Codul Muncii”, a spus premierul.
“Interzicerea dreptului de practică este o propunere formulată și din zona politică și din afara zonei politice. Nu am o opinie clar formulată.
Este ușor să spui să nu mai practice medicina, dar România și așa duce lipsă de cadre medicale. Avem nevoie de fiecare medic, de fiecare asistent medical, de fiecare personal cu experiență. Trebuie să asigurăm condiții mai bune în spitale, să cumpărăm materialele necesare, să asigurăm resursele necesare.
Solicitarea mea către personalul medical este să îşi facă datoria, să respecte jurământul lui Hipocrat, să trateze toţi pacienţii, nu numai pacienţii infectaţi cu coronavirus, ci şi pacienţii care au nevoie de îngrijir medicale
Noi facem tot ce este omeneşte posibil pentru a asigura materialele, echipamentele, substanţele necesare. Ne-a prins această epidemide oarecum nepregătiţi. La momentul preluării guvernării ne-am dat seama că sunt rezervele goale”, a mai adăugat Ludovic Orban.
Întrebat când și-a dat Guvernul seama că rezervele sunt goale, premierul a răspuns: “Pe data de 4 februarie, am emis o ordonanţă pentru a demara licitaţiile. A trebuit să reparăm multe alte lucruri care erau urgente”.
“Încercăm să intervenim pentru asigurarea stocurilor strategice care ar fi trebuit să existe, pentru a distribui acolo unde e o criză. Facem eforturi disperate să obținem aceste materiale”, afirmă premierul.
Întrebat cum își explică ceea ce s-a întâmplat la Arad, din punctul de vedere al persoanelor infectate, dar și din cel al cadrelor medicale care își dau demisiile, ministrul Sănătății a răspuns:
„La început a fost cazul sau cazurile neidentificate sau asimptomatice sau cu simptome nespecifice care au dat o transmitere locală, urmând apoi între cadrele medicale şi la rândul lor între pacienți.
Poate că la un moment dat lipsa protecției, neidentificarea acelui caz, iar de atunci toate s-au dus de la sine”.
Întrebat cum s-au putut infecta cadrele medicale, ministrul a spus că nu poate afirma că a fost neglijenţă, dar e posibil să fi fost vorba despre lipsa protecţiei.
Tătaru a vizitat şi punctul de frontieră de la Nădlac, pentru a vedea cum se fac triajele epidemiologice.
Conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad a anunțat, marți, că peste 80 de angajați – medici, asistenți, infirmieri, brancardieri, registratori medicali – au intrat în concediu din 23 martie, iar 8 medici demisionează pentru că ies la pensie.
„Există opt cazuri de medici – șase de la UPU care au anunțat că își depun demisia pentru a intra în pensie. 83 de persoane – medici, asistenți, infirmieri, brancardieri, registratori medicali sunt în concediu medical de pe data de 23 martie. Pentru a face față unui aflux de pacienți infectați cu Coronavirus s-a dispus angajarea de personal medical pe o perioadă determinată de 6 luni. Până acum am angajat 20 de medici, 19 asistenți medicali și 4 – personal auxiliar”, se arăta într-un comunicat al SCJU Arad.
La SCJU Arad lucrează 305 medici, 985 de asistenți medicali, 387 de infirmiere și 64 de brancardieri.
