Bucureştiul şi alte 22 de mari oraşe europene au intrat în cursă pentru a găzdui cele două agenții europene după Brexit. Miza este una dublă și se traduce în: prestigiu și bani.
“România, a șaptea țară ca mărime din Europa, cu o economie stabilă”. Așa începe videoclipul de promovare a Bucureștiului care speră să convingă astfel Comisia Europeană că orașul de pe Dâmbovița este potrivit ca sediu pentru Agenţia Europeană a Medicamentului, una din instituțiile cheie ale Uniunii.
Agenția Europeană a Medicamentului numără aproape 900 de angajaţi. În competiție pentru găzduirea ei ea au intrat 19 mari oraşe, iar pentru Autoritatea Bancară Europeană, opt. Patru state membre au ales să prezinte un singur oraş care să găzduiască ambele agenţii, şi anume Belgia, Irlanda, Austria şi Polonia.
Viitoarele sedii ale celor două agenţii vor fi decise printr-un vot, pe 20 noiembrie. Comisia Europeană va fi însărcinată cu evaluarea candidaţilor, până pe 30 septembrie, fără să propună un clasament.
Bătălia va fi extrem de dură în privinţa Agenţiei Medicamentului, însărcinată cu evaluarea ştiinţifică, supervizarea şi controalele în domeniul securităţii a medicamentelor de uz uman şi veterinar comercializate pe teritoriul UE. Printre marile oraşe europene care se află în competiţie pentru AEM se numără Amsterdam, Atena, Barcelona, Bratislava, Copenhaga, Helsinki, Milano, Porto, Sofia, Stockholmul, Valletta şi Zagreb. Miza este importantă şi constă, dincolo de renume, în venirea a sute de angajaţi, a familiilor lor şi a veniturilor economice care decurg din acest lucru.
