Fiu al unui imigrant sicilian, Frank Sinatra s-a născut la Hoboken, în New Jersey (SUA), la 12 decembrie 1915. Ca elev la Şcoala Superioară din Demarest, a făcut parte din corul şcolii, concomitent practicând şi boxul. La 14 ani, a câştigat bani, scriind la ziarul local “Jersey Observer”. După ce a studiat un an la Institutul Drake, a dorit să devină ziarist, dar, ulterior, s-a decis pentru cariera de cântăreţ, notează Agerpres.
Primele succese le-a obţinut ca membru al cvartetului vocal “The Hoboken Four”. În 1937, acest cvartet a obţinut premiul întâi la concursul interpreţilor amatori, organizat de radio, cu melodia “Night and Day”.
În 1939, F. Sinatra a fost solist în orchestra lui Hary James, cu care a realizat şi primele înregistrări, iar în 1940, a debutat cu orchestra lui Tommy Dorsey, cu care a cântat până în 1942, având succese tot mai mari. În 1942, şi-a început cariera solo. Mai târziu, Tommy Dorsey a devenit maestrul său în tehnici de respiraţie, frazare şi artă scenică. A cântat în programul radiofonic “Your Hit Parade”, între 1943-1945. În anii ’40, devenise una din cele mai mari atracţii ale radioului, spectacolelor de varietăţi şi unul din cântăreţii cu cele mai multe discuri vândute. Peste 40 de milioane de fani ai săi erau organizaţi în peste 2.000 de cluburi. Primele sale succese cinematografice, în music-hall-uri ca “Anchors Aweigh” (1945) şi “On the Town” (1949), i-au sporit şi mai mult popularitatea.
Prin rolul soldatului Maggio (1953), în filmul “From Here to Eternity” (1953), s-a dovedit a fi un actor de mare talent, fiindu-i decernat Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar şi Globul de Aur la aceeaşi categorie, potrivit site-ului imdb.com. Calităţi de excelent actor a dovedit şi în următoarele filme, “Suddenly” (1954) şi “The Man With the Golden Arm” (1955, nominalizat la Oscar). În 1964, a debutat ca regizor cu filmul “None but the Brave”, iar din 1957, a devenit şi producător. A apărut la televiziune în spectacole de genul “Our Town”, “Sinatra Specials” şi “Frank Sinatra Show”.
În paralel, şi-a continuat cariera de solist. După 1953, a cântat şi a înregistrat, folosind aranjamente realizate de Nelson Riddle, Billy May şi Gordon Jenkins. Dintre şlagărele sale amintim: “Ali the Way”, “Can-can”, “New York, New York”, “Chicago”, “Come Fly With Me”, “My Blue Heavens”, “Ol’ Macdonald”, “The Lady is a Tramp”, “Three Coins in the Fountain”, “Witchcraft”, “I’ve Got You Under My Skin”, “My Kind of Town”, “Autumn in New York”, “Stranger in the Night”, “L.A Is My Lady”. În 1961, şi-a înfiinţat casa de înregistrări “Reprise”. În asociere cu Warner Bros, care a cumpărat, mai târziu, “Reprise”, Frank Sinatra a înfiinţat, de asemenea, propria sa companie de producţie de film independent, Artanis. După o scurtă pauză la începutul anilor 1970, Sinatra a revenit pe scena muzicală cu albumul “Ol’ Blue Eyes Is Back” (1973). La sfârşitul anului 1986, a scos un CD intitulat “The Voice”.
În 1993, la vârsta de 77 de ani, a câştigat fani noi, mai tineri, odată cu lansarea colecţiei “Duets”, între cei 13 artişti alături de care a înregistrat numărându-se Barbra Streisand, Bono, Tony Bennett, Aretha Franklin. Albumul a fost un succes important. Frank Sinatra a evoluat în concert pentru ultima dată în 1995, la Ballroom Palm Desert Marriott, din California.
Deşi un nume în industria americană de divertisment, cariera sa a fost mereu umbrită de scandaluri (legături cu Mafia) şi de probleme amoroase. În decembrie 1963, gangsterii i-au răpit fiul, pe Frank jr. şi a fost nevoit să plătească 240.000 de dolari, dar FBI-ul a reuşit să-i prindă pe răpitori şi să-i restituie aproape întreaga sumă, potrivit fbi.gov.
A jucat în aproximativ 80 de filme, iar rolul pentru care a obţinut Oscarul i-a relansat cariera, apărând în următorii ani în musicaluri şi filme dramatice. Dintre filme amintim: “The Tender Trap” (1955), “Not As a Stranger” (1955), “Guys and Dolls” (1955), “High Society” (1956), “Pal Joey” (1957), “Some Come Running” (1958), “Ocean’s Eleven” (1960), “The Devil at Four O’Clock” (1960), “The Manchurian Candidate” (1962), “Four for Texas” (1963), “Tony Rome” (1967), “The Detective” (1967), “The Lady in Cement” (1967), “Dirty Dingus Magee” (1970), “The First Deadly Sin” (1981).
Între premiile şi distincţiile primite, se numără: o stea pe Hollywood Walk of Fame (1960), Cetăţean de onoare al oraşului Chicago (1975), Doctor Honoris Causa al Universităţii Nebraska (1976), Crucea de onoare Clasa I pentru ştiinţă şi artă (1984) (Austria), Medalia libertăţii (1985).
Frank Sinatra a avut trei copii din prima căsătorie, cu Nancy Barbato (Nancy, Frank jr. şi Tina), toţi fiind nume importante pe scenele americane. Între 1951-1957, a fost căsătorit cu actriţa Ava Gardner, iar între 1966-1968, cu actriţa Mia Farrow. Din 1976 până la decesul său, a fost căsătorit cu fosta dansatoare Barbara Marx. Pe lângă case, hoteluri şi un cazino, Sinatra a fost proprietarul unei linii aeriene, al unui studio de film şi al unei firme de înregistrări discografice, al unui post de radio şi al unei fabrici pentru piese de schimb pentru rachete.
Cântăreţ, compozitor şi interpret de jazz, a fost unul dintre artiştii cu puternice influenţe asupra muzicii secolului XX. A murit la 14 mai 1998, în urma unui atac de cord. După moartea sa, criticul muzical american Robert Christgau l-a numit “cel mai mare cântăreţ al secolului XX”.
Biografia artistului “Frank: The Voice”, scrisă de James Kaplan şi publicată de Doubleday, în 2010, a fost bine primită de public. Scriitorul a lansat o continuare a acesteia, în 2015, “Sinatra: The Chairman”, marcând centenarul naşterii marelui muzician, potrivit biography.com.
