Aproximativ 800.000 de persoane au rămas nerecenzate, conform unor estimări ale Institului Național de Statistică. Dacă în timpul procesului de colectare a datelor existau amenzi între 1.000 și 3.000 de lei pentru cei care refuzau să participe la recensământul populației, odată cu închiderea procesului, la 31 iulie, oamenii nu mai pot fi sancționați, conform legii.
Cătălin Raiu, directorul de comunicare INS, a explicat la Europa FM că legea stabilește două situații în care pot fi aplicate sancțiuni:
„Prima este refuzul explicit al recenzării, cu alte cuvinte vine recenzorul la ușă, îți solicită să faci procesul de recenzare și tu refuzi explicit sau situația doi când accesul în zonele rezidențiale blocat, obstrucționat cu scopul de a nu da curs de recenzare. Dar tot acest proces s-a încheiat la 31 iulie, după 31 iulie nu mai există posibilitatea de amendă sub nicio formă.”
Unii oameni au rămas nerecenzați, de exemplu, din cauza faptului că unele primării din țară nu au avut destui recenzori care să adune date, mai spune Cătălin Raiu.
Pentru aceștia vor fi adunate date de la evidența populației sau de la casa de pensii, de exemplu:
„Persoanele care nu s-au recenzat pentru că n-au fost găsite acasă sau au alte motive nu pățesc absolut nimic. Statul nu poate impune situația aceea a recenzării fără și să faciliteze accesul la ea. Dacă primăriile n-au avut recenzori care să acopere toate zonele asta în niciun caz nu înseamnă că oamenii pe la care n-a trecut niciun recenzor vor primi amendă. Institutul național de Statistică consultă 19 baze de date pe care statul deja le are atunci când face recensământul. Asta înseamnă că pentru cele aproximativ 700.000 – 800.000 de persoane care nu s-au recenzat vor fi culese informații din baze de date pe care noi deja le avem.”
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
