Flora mondială are acum o nouă specie de plantă, ”Ferula mikraskythiana” (denumirea populară – ”Aerel dobrogean”), descoperită de biologi, în Dobrogea.
Totul s-a petrecut în luna mai a anului 2014, dar – de atunci – planta a fost analizată, inclusiv la nivel genetic, pentru a se demonstra că este unică în lume.
Planta a fost descoperită de biologul Mátis Attila, acelaşi botanist care a mai reuşit să descopere o specie nouă pentru flora României, ”Orobache pubescens”, dar şi să redescopere după 100 de ani specia simbol a Munţilor Rodnei, ”Saussurea porcii”.
Mátis Attila şi colega sa Havadtői Krisztina se aflau în mai 2014 în Rezervaţia Pădurea Dumbrăveni, unde evaluau starea de conservare a habitatelor, într-un proiect al Societăţii Ornitologice Române. Când au găsit planta, biologii au reuşit doar să o încadreze în familia Apiaceae, din care mai fac parte morcovul, pătrunjelul, mărarul.
Prima ipoteză a biologilor a fost că au de a face cu o altă specie nouă pentru flora din România. Rezervaţia Pădurea Dumbrăveni se află foarte aproape de graniţa cu Bulgaria, deci erau şanse bune pentru identificarea unor specii prezente în flora ţării vecine, dar nesemnalate încă la noi. În aceeaşi perioadă, cei doi biologi au mai găsit tot acolo o specie nouă pentru flora României, ”Orobache pubescens”.
Exemplarul pe baza cărei a fost descrisă noua specie (holotip) este depusă la ierbarul din Grădina Botanică “Alexandru Borza” din Cluj-Napoca.
Totul a durat aproape trei ani, timp în care biologii au fost făcute analize, au fost prelucrate datele colectate, astfel că, în momentul de faţă, specia este clasificată conform regulamentului IUCN ca specie Periclitată (Endangered).
”Specia a supravieţuit în câteva pajişti stepice foarte bine conservate, care se formează pe pante abrupte, ca nişte enclave în pădurea Dumbrăveni. Tocmai datorită izolării şi a protecţiei oferite de pădure, au rezistat aceste plante. Turmele enorme de oi, care de altfel au distrus prin suprapăşunat majoritatea pajiştilor stepice din restul Dobrogei, sunt principalul inamic al unei astfel de plante. Fără oi, s-a păstrat compoziţia şi structura specifică stepelor de odinioară în aceste enclave, care reprezintă un refugiu pentru multe specii stepice rare”, crede Mátis Attila.
”Specii noi de plante sunt descrise zilnic cu zecile din zonele tropicale mai greu accesibile, dar descoperirea unei specii noi de plantă în Europa se întâmplă rar zilele noastre, pentru că aici cercetările au o istorie vastă şi majoritatea zonelor au fost explorate destul de bine. Această descoperire adaugă o nouă specie endemică de valoare incomensurabilă la patrimoniul natural naţional şi subliniază câteva aspecte esenţiale pentru autorităţi şi custozii de arii naturale protejate: importanţa cercetărilor floristice, faunistice şi de ecologie, cu aplicabilitate în eforturile de conservare; importanţa colaborării extinse între specialiştii biologi/ecologi, pe plan naţional şi cu cei din ţările vecine, pentru a asigura conservarea speciilor şi habitatelor care transcend graniţele; importanţa deosebită a ariilor naturale protejate din România şi asigurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor pentru care au fost desemnate, prin aplicarea reală a măsurilor din planurile de management”, spun specialiştii.
Descoperitorul speciei, Mátis Attila
Foto: Szabo Anna
