Cum zicea și consultantul politic Cozmin Gușă, altfel o persoană cu putere de decizie la o televiziune din România, domnul Ludovic Orban n-a fost spijinit suficient de partid în cursa pentru București și a trebuit să se descurce.
A vorbit cu un prieten afacerist să-i dea niște bani cu care să-și aranjeze niște interviuri la televizor.
Acest lucru este ilegal, DNA-ul a intervenit, dar noi, societatea, chiar vrem un politician bleg, incapabil să se descurce sau e chiar atât de rău unul care se învârtește până la urmă.
Fapta este la un nivel mult mai mic și la nivel de tentativă aceeași pentru care Adrian Năstase a luat doi ani cu executare în dosarul Trofeul Calității. Este aceeași, dar diferă timingul în care a intervenit DNA-ul cu cea comisă de primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu. Dacă Orban merge pe procedura simplificată, are mari șanse să scape cu un an cu suspendare.
Chiar ne interesează atât de tare faptul că odată ajuns primar probabil că și-ar fi recompensat cu niște lucrări prietenul afacerist care i-a dat ilegal 50 de mii de euro pentru campania electorală? Sau că Vasilescu, zice DNA-ul, s-ar fi învârtit exact cu firmele cu care are primăria contracte?
Acești oameni sunt doar adaptați societății în care trăiesc și care îi exclude pe cei mai blegi, mai puțin vocali sau care nu știu să forțeze puțin limitele legilor, uneori absurde din România.
În ce măsură noi, electoratul, vom ține cont sau nu de profilul etic al candidaților?
