În cea de-a doua zi de exercițiului de alarmare națională în caz de dezastru, la București, sirenele au sunat astăzi, începând cu ora 10.
În Capitală, sunt aproape 400 de sirene însă doar 15% pot fi acționate și din dispeceratul ISU. Celelalte sunt vechi, așa că trebuie acționate manual, de regulă, de administratorul blocului. Inspectoratul pentru Situații de Urgență nu are însă o evidență a acestor responsabili, nu știe dacă mai locuiesc în clădirile pe care sunt montate sirene sau dacă în caz de dezastru, se pot baza pe acești administratori.
De aceea, toate sirenele ar trebui să fie noi, electronice, acționabile din dispecerat pentru a putea scurta timpul de alarmare, mai ales în cazul unui atac aerian, care poate avea loc în doar câteva minute de la depistarea pe radare. E ceea ce spune purtătorul de cuvânt al ISU București, Daniel Vasile.
“Este o vulnerabilitate (…) Acesta este lucrul asupra căruia insistăm. Ar trebui ca aceste sisteme să fie centralizate, acţionarea să se facă în mod automatizat, fie de la un punct de comandă de la nivelul autorităţii locale, fie de la Dispeceratul ISU, pentru a scurta cât mai mult acest lanţ de alarmare”, a explicat oficialul ISU.
Pe calea Victoriei, într-un bloc cu 6 etaje, de alarmarea publică răspunde alături de ISU, și Lucian Marcu, președintele asociației de locatari.
El explică modul în care sunt amplasate sirenele în zonă, asftel încât sunetele emise din unghiuri diferite să se suprapună, astffel încât să se audă cât mai bine.
În blocul de pe Calea Victoriei, sirena este una cu dublă comandă. Astăzi alarma o să ISU, dar președintele asociației mă asigură că știe ce să facă în caz de dezastru.
În București, în cazul unui dezastru, cel mult un milion de oameni ar avea loc în adăposturi, spune reprezentantul ISU, adică în subsoluri și la metrou.
Exercițiul continuă până vineri.
Deocamdată, el a arătat că o parte dintre sirene sunt nefuncționale, altele abia se aud, unele primării nu au contracte cu firme de întreținere, iar populația știe prea puțin ce are de făcut în caz de dezastru, mai ales dacă nu a fost martor la așa ceva.
În Centrul Vechi, am întâlnit și o familie din Israel, familiarizată cu sunetul sirenelor. Acolo, toate casele nou construite sunt prevăzute cu adăposturi subterane, din beton.
