Una dintre știrile săptămânii legată de dezinformare vine din Germania. Der Spiegel scrie că ministrul de Externe german a detectat o campanie sistematică de dezinformare dusă de Rusia prin intermediul platformei X ( fostă Twitter). În principal, se răspândea ideea că guvernul de la Berlin își neglijează propria populație pentru a ajuta Ucraina.
Scopul campaniei, explică Der Spiegel, este de a discredita ajutorul dat de Germania Ucrainei și de a influența alegerile, atât pe cele regionale cât și pe cele europarlamentare, care se vor derula în 2024.
Instituțiile europene au atras atenția în repetate rânduri asupra pericolului generat de campaniile de dezinformare, ale căror scop este de a destabiliza democrația europeană.
O anchetă efectuată de Parlamentul European în 2022 a vizat modul în care puterile străine manipulează informațiile și interferează în Uniunea Europeană pentru a submina procesele democratice. Aceasta a arătat că ” actorii răuvoitori pot, fără a se teme de consecințe, să influențeze alegeri, să efectueze atacuri cibernetice, să recruteze foști politicieni care au avut poziții înalte și să propage polarizarea în dezbaterea publică”.
Dezinformarea, prevăzută în Strategia de Apărare Națională a României
Ce este dezinformarea? Consiliul European consideră că dezinformarea este procesul prin care se folosesc informații false, inventate în mod deliberat, pentru a aduce prejudicii. Se crează un nou curent de opinie cu intenția de a crea confuzie, de a destabiliza sentimentul de securitate, de a genera neîncredere în sistemele democratice și de a muta atenția de la subiectele care contează cu adevărat.
În luna iunie 2020, România a inclus dezinformarea în Strategia Națională de Apărare a Țării 2020 – 2024.
”Evoluţiile din domeniul tehnologic determină diversificarea şi creşterea complexităţii riscurilor şi ameninţărilor de securitate, precum atacurile cibernetice, activităţile specifice domeniului informaţional (acţiuni ostile/de influenţă derulate în spaţiul public, dezinformare, răspândirea de ştiri false/fabricate etc.) şi posibile efecte nocive şi destabilizatoare ale importului unor tehnologii cu uz civil în cadrul acţiunilor asimetrice şi hibride, generând noi provocări de securitate” se arată în documentul Administrației Prezidențiale.
Strategia prevede că sursele de dezinformare trebuie expuse, la fel și narativele acestora, iar instituțiile de învățământ, de cercetare, think-tank-urile și presa trebuie să-ți crească capacitatea de a identifica și combate mișcările de dezinformare.
Pe rețelele de socializare au circulat, nu de puține ori, imagini trunchiate sau scoase din context cu vehicule militare care aparțin Armatei Române care ”s-ar pregăti de război”.
” (…) o postare în canalul rusesc Telegram prezintă o aşa-zisă relocare de tehnică militară din dotarea Armatei României către frontiera cu Republica Moldova, imagini surprinse, spune autorul postării, în Bucureşti, la data de 12 ianuarie 2024.
În realitate, imaginile prezentate sunt filmate pe data de 1 decembrie 2023, cu prilejul Zilei Naţionale a României, când a avut loc, la Bucureşti, Parada Naţională. Elementele de tehnică se deplasau spre unităţile militare de care aparţineau, după încheierea activităţii care a avut loc în Piaţa Arcul de Triumf.
În mod similar, o deplasare de rutină către poligonul de instrucţie a unui detaşament de militari din Baia Mare, filmată de un cetăţean pe TikTok şi preluată ulterior pe Facebook şi de o televiziune online, este scoasă din context şi interpretată în mod eronat ca o posibilă acţiune de ordine public” transmitea Ministerul Român al Apărării la începutul acestui an.
Cum ne afectează dezinformarea
Dezinformarea afectează o societate în multe feluri: de la erodarea încrederii în instituții și mass-media până la periclitarea alegerilor. Îi poate împiedica pe cetățeni să ia decizii în cunoștință de cauză și afectează libertatea de exprimare.
Parlamentul European avertizează că, în proporție copleșitoare, europenii și guvernele țărilor UE nu conștientizează amenințările prezentate de acest fenomen.
83 la sută din cetățenii europeni cred că dezinformarea amenință democrația, 63% dintre tinerii europeni descoperă știri false de câteva ori pe săptămână, iar 51% dintre cetățenii țărilor UE consideră că au fost expuși la dezinformare online, arată un raport al Comisiei Europene.
Strategia UE de combatere a dezinformării
La nivelul Uniunii Europene, în 2015, a fost lansat grupul operativ East StratCom – care identifică și răspunde campaniilor de dezinformare.
Grupul raportează și analizează tendințele în materie de dezinformare, explică și expune narațiunile de dezinformare și crește gradul de conștientizare a impactului negativ al dezinformării care provine din surse pro-Kremlin și care este difuzată în spațiul informațional din vecinătatea estică și dincolo de acesta.
În anul 2018, la nivel european, a fost instituit un Cod de bune practici, îmbunătățit ulterior, care vizează combaterea dezinformării. Acesta prevede ca platformele online, asociațiile profesionale și actorii din sectorul publicității să-și îmbunătățească politicile și să reducă dezinformarea.
Existența acestui cod a făcut posibilă o comunicare mai bună între Comisia Europeană și reprezentanții platformelor de socializare. În pandemia de coronavirus, de exemplu, s-au raportat lunar acțiunile pe care platformele sociale le-au luat pentru a îmbunătăți informarea utilizatorilor și demontarea și combaterea conținutului dăunător.
Planul de acțiune împotriva dezinformării, sistemul de alertă rapidă împotriva dezinformării sau Observatorul European al mass-mediei digitale sunt alte eforturi făcute de UE pentru a opri destabilizarea societăților și democrațiilor.
UE trebuie să-și consolidere instrumentele electorale împotriva dezinformării
Anul 2024 este unul extrem de important pentru viitorul Europei. Între 6-9 iunie 2024, în toate țările membre UE, vor avea loc alegerile pentru desemnarea viitorilor membri ai Parlamentului European. România va desemna 33 de eurodeputați la alegerile din acest an.
În perspectiva acestui scrutin, UE trebuie să-și consolideze intrumentele electorale împotriva intereselor răuvoitoare, spune Sandra Kalniete, autoarea raportului Comisiei speciale privind ingerințele externe în UE.
Realitatea digitală se dezvoltă cu o viteză atât de mare încât procesul legislativ rămâne în urmă, atrage aceasta atenția. Kalniete este de părere că educația privind mediile de comunicare, verificarea faptelor, rezistența împotriva știrilor false și a manipulării, protejarea independenței presei și consolidarea sistemelor de vot și a numărării voturilor trebuie să fie prioritare pentru toate guvernene europene.
Eurodeputații cer protecția urgentă a alegerilor din 2024
Încă de la mijlocul anului 2023, Parlamentul European avertiza că amestecul în procesele electorale va crește odată cu apropierea de data alegerilor europarlamentare.
Europarlamentarii cer ca donațiile pentru partidele politice, care vin din afara țărilor membre, să fie urmărite și avertizează asupra riscului pe care îl reprezintă prezența companiilor străine în infrastructura critică a țărilor membre. Aceștia au mai recomandat ca TiK Tok să fie interzis la toate nivelurile guvernelor naționale și instituțiilor europene.
Ingerințele străine în alegerile democratice și manipularea informațiilor sunt printre provocările la care statele UE trebuie să se aștepte în 2024. Cu cât ne vom apropia de data alegerilor, cu atât modalitățile de dezinformare vor deveni mai sofisticate, spun eurodeputații.
