România s-a angajat să realizeze zeci de reforme și peste 100 de investiții în următorii ani, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Acesta face parte din Mecanismul de Redresare și Reziliență European (MRR), un instrument pentru granturi și împrumuturi în valoare totală de 723,8 miliarde de euro.
Pentru a primi banii europeni, fiecare stat a trebuit să pregătească un plan propriu prin care să descrie modul în care va face reformele, în ce domenii se fac investițiile și cum vor fi investite fondurile primite. Așa a apărut Planul Național de Redresare și Reziliență care a fost negociat și aprobat cu Comisia Europeană.
Banii nu vin toți odată, ci pe măsură ce fiecare stat european reușește să atingă țintele și jaloanele pe care și le-a asumat.
Siegfried Mureșan, europarlamentar: Obiectivul MRR este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de Covid-19
“Am adoptat, în 2021, Mecanismul de Redresare și Reziliență, cel mai mare instrument de investiții și reforme din istoria Uniunii Europene. Obiectivul lui este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19, de a întări economiile noastre și de a reforma instituțiile statelor membre ale Uniunii Europene astfel încât să facă mai ușor față unor noi crize.
Ca raportor al Parlamentului European privind adoptarea acestui mecanism, m-am asigurat că legislația europeană a mecanismului ține cont de prioritățile și nevoile României și că fondurile vor ajunge în țara noastră acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.
Valoarea totală a acestui instrument este de 730 de miliarde de euro. Pentru a atrage acești bani, fiecare stat european a pregătit un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia și-a stabilit un set de investiții și reforme ce trebuie îndeplinit”, spune Siegfried Mureșan, europarlamentar al Partidului Național Liberal, grupul PPE.
Primul PNRR al României prevedea că țara noastră va face 64 de reforme și va primi 29,18 miliarde de euro, 14,24 de miliarde sub formă de grant și 14,94 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Anul acesta, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a cerut Comisiei Europene renegocierea PNRR, ca urmare a situației geo-politice care a dus la creșterea prețurilor materialelor de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare, motiv pentru care unele măsuri incluse în planul inițial nu puteau fi îndeplinite.
Reformele și investițiile aflate în întârziere vor fi mutate în programele din Politica de Coeziune, transmitea MIPE în octombrie 2023 când a cerut renegocierea PNRR.
Comisia Europeană a aprobat Planul de Redresare și Reziliență modificat al României
Pe 21 noiembrie 2023 Comisia Europeană a anunțat că a aprobat pozitiv planul modificat al României care include acum și un capitol privind REPowerEU.
Finanțarea pentru țara noastră este acum de 28,5 miliarde de euro ( 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi). Diferența față de planul inițial este de 680 de milioane de euro.
România trebuie să facă 66 de reforme și 111 investiții. Două reforme noi și șapte investiții sunt prevăzute acum prin programul REPowerEU care este menit să facă Europa independentă de combustibilii fosili proveniți din Rusia înainte de 2030.
Măsurile privesc accelerarea producerii de energie verde, promovarea eficienței energetice a clădurilor și recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul producerii de energie verde, transmite Comisia Europeană.
Siegfried Mureșan, europarlamentar: România a îndeplinit deja o serie de reforme fundamentale din PNRR
România a primit până acum peste 9 miliarde de euro din PNRR după ce a reușit să îndeplinească mai multe reforme, în dezvoltarea mobilității urbane, legislația pentru decarbonizare sau digitalizare, spune europarlamentarul român care a dat și exemple de investiții importante care vor fi finanțate cu bani din Planul Național de Redresare și Reziliență.
” Conform PNRR-ului României, până în 2026, țara noastră trebuie să primească aproximativ 30 de miliarde de euro. Până în prezent, România a primit 9,12 miliarde de euro (3,73 miliarde de euro pre-finanțare, 2,62 miliarde de euro prima tranșă de finanțare și 2,76 a doua tranșă de finanțare).
Printre investițiile importante pentru țara noastră care sunt finanțate din PNRR se numără:
- Construirea a 429 km de infrastructură rutieră, inclusiv Autostrada A7 Ploiești-Pașcani;
- Modernizarea liniilor de cale ferate pentru a le aduce la standarde și viteze europene. Au fost semnate deja contractele pentru modernizarea tronsonului Arad – Timișoara – Caransebeș (155 km, în valoare de 1,49 miliarde euro) și tronsonului Cluj-Napoca – Episcopia Bihor (160 de kilometri în valoare de 1,49 miliarde euro);
- Extinderea rețelei de apă și canalizare în mai multe orașe din România, inclusiv București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța și Brașov;
- Sunt în curs lucrările de construcție a unor noi spitale în mai multe localități din România, inclusiv București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov;
- În cadrul PNRR, România a alocat peste 1,5 miliarde de euro pentru modernizarea școlilor. Peste 1.100 de școli din mediul rural și 270 de școli din mediul urban au primit deja finanțare prin intermediul PNRR. Aceste fonduri vor fi folosite pentru a construi noi școli, a renova școli existente și a dota școlile cu echipamente și materiale didactice modern;
- În sectorul rezidențial, PNRR va sprijini reabilitarea energetică a 300.000 de clădiri rezidențiale.
Până în acest moment, România a îndeplinit deja o serie de reforme fundamentale din PNRR printre care: legislația pentru dezvoltarea mobilității urbane durabile, legislația pentru decarbonizare, reforma fiscală, legislația pentru digitalizarea României, inclusiv prin lansarea portalului Ghișeul.ro” explică Siegfried Mureșan, europarlamentar al Partidului Național Liberal, grupul PPE.
Ce reforme și investiții se vor face prin PNRR
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență țara noastră se angajează să facă reforme și investiții în transporturi, mediu, eficiență energetică, dezvoltarea localităților urbane, valorificarea patrimoniului național, turism, agricultură, sănătate, educație, mediul de afaceri, cercetare și inovare și digitalizare.
Instalarea de sisteme inteligente de afișaj în stațiile de îmbarcare a călătorilor, construirea de locuințe nZEB plus pentru tineri, puncte de încărcare a vehiculelor electrice sau eficientizarea energetică a unor instituții publice și clădiri rezidențiale sunt printre proiectele care vor primi finanțare din PNRR prin Ministerul Dezvoltării.
100 de milioane de euro vor ajunge în domeniul Sănătății pentru digitalizarea spitalelor. 2,2 miliarde de euro vor fi alocate pentru construirea de unități sanitare noi sau reabilitarea celor existente. Peste 80 de milioane de euro este suma alocată pentru unități medicale de asistență în ambulatoriu: îmbunătățirea accesului în spații sau achiziționarea de echipamente pentru structura ambulatorie.
Tot prin Planul Național de Redresare și Reziliență, peste 300 de milioane de euro vor fi alocate IMM-urilor care vor fi sprijinite să adopte tehnologii digitale.
Construcția de drumuri naționale și autostrăzi, îmbunătățirea transportului în comun, finanțarea rutelor turistice și culturale, construirea de rețele noi de canalizare, reabilitarea liniilor de apărare împotriva inundațiilor, achiziționarea de echipamente pentru monitorizarea calității aerului, casarea mașinilor mai vechi de 15 ani, construcția metroului de la Cluj Napoca sau perfecționarea angajaților în competențe digitale vor fi impulsionate și susținute și cu bani europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență. Cu banii din Planul Național de Redresare și Reziliență statul român se angajează să dezvolte și susțină și domeniul Educației, pentru digitalizare, îmbunătățirea infrastructurii școlare și universitare, formarea profesorilor, achiziționarea de microbuze școlare sau sprijin pentru elevii cu risc de abandon.
Parlamentul European: PNRR al României cuprinde o agendă ambițioasă de reforme și investiții
Potrivit Parlamentului European, PNRR al României are o agendă ambițioasă de reforme și investiții care vor facilita tranziția verde și digitală a țării, dar nu va uita nici tineretul prin consolidarea sectorului educației.
Pe lângă pachetul financiar al MRR, România va beneficia de fonduri complementare din instrumentul Next Generation EU precum și de fonduri din cadrele financiare multianuale (anterioare și actuale). La dispoziția României sunt, așadar, circa 100 miliarde EUR până în 2027.
Parlamentul European continuă să garanteze transparența și să asigure responsabilitatea față de cetățenii UE prin implicarea în dialogurile interinstituționale privind punerea în aplicare a MRR și prin monitorizarea activității Comisiei.
Următoarele alegeri europarlamentare vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024 când vor fi aleși viitorii 720 de eurodeputați. România va trimite 33 de parlamentari europeni care vor lua decizii pentru noi toţi în următorii cinci ani.
