Uniunea Europeană are un plan ambițios prin care să asigure neutralitatea climatică până în 2050. Toate politicile prin care se va face această tranziție sunt incluse în Pactul Verde European pentru combaterea schimbărilor climatice ce acoperă toate sectoarele economiei: transporturi, energie, agricultură, mediu și oceane, climă, industrie, cercetare și inovare.
Neutralitatea climatică înseamnă reducerea cât mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră și absorbția mai mare de carbon. Toate sectoarele economice pot contribui la acest obiectiv prin măsuri concrete de modernizare a proceselor de producție și tranziția spre combustibili alternativi nepoluanți.
Rezultatul trebuie să fie o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
În 2019, Parlamentul European a declarat stare de urgență climatică și a cerut Comisiei Europene să facă politici concrete prin care să se asigure reducerea semnificiativă a emisiilor de gaze cu efect de seră. Așa s-a născut Pactul Verde European care își propune să schimbe provocările legate de schimbările climatice și de mediu în oportunități pentru o tranziție justă și incluzivă pentru toți cetățenii europeni.
Iar pentru mediul de afaceri, schimbările urmează să ofere mai multe oportunități în domenii în care Europa dorește să stabilească standardele la nivel global. Se preconizează că vor fi create locuri de muncă, de exemplu în sectorul construcțiilor, de exemplu, în domeniul energiei regenerabile și al proceselor eficiente energetic.
Pentru zonele dependente de carbon vor fi alocate fonduri europene pentru trecerea la economia nepoluantă. Sunt sprijinite programe pentru dezvoltarea unor surse de energie mai curate, cum ar fi energia din surse regenerabile offshore și hidrogen.
În agricultură sunt cuprinse strategii prin care vor fi asigurate alimente suficiente, accesibile ca preț și mai sănătoase, promovarea dietelor sănătoare sau sprijinirea producției alimentare durabile.
Combaterea poluării ia în calcul și o strategie privind mediul, promovarea gestionării durabile a pădurilor, stimulente pentru proprietarii și administratorii pădurilor pentru a adopta practice ecologice dar și plantarea a 3 miliarde de arbori, la nivel european, până în 2030.
În 2021, Parlamentul European a adoptat Legea Europeană a Climei care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. Pentru europeni, beneficiile legii trebuie să fie: aer, apă și soluri mai curate, facturi reduse la energie, case renovate, transport public modernizat, mai puține deșeuri, hrană mai sănătoasă.
Pentru toate aceste obiective, Comisia Europeană s-a angajat să mobilizeze cel puțin 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu. Pentru investițiile ecologice sunt alocate fonduri din bugetul multianual al UE și prin programul NextGenerationEU destinat redresării în urma pandemiei Covid-19.
Fondul European pentru dezvoltare regional, Fondul de coeziune, PNRR, InvestEU sau Planul European de investiții în afaceri ecologice sunt alte surse de finanțare din care țările europene trebuie să direcționeze fonduri pentru realizarea neutralității climatice până în 2050.
Fondul pentru modernizare
Prin Fondul pentru modernizare vor fi alocate 2,4 miliarde de euro pentru a accelera tranziția verde în șapte țări europene, printre care și România. La noi în țară banii vor fi folosiți pentru noi capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile, termoficare și infrastructură de gaze pentru a înlocui energia pe bază de cărbune.
România a semnat anul trecut primele contracte, de aproape 425 de milioane de Euro, prin Fondul pentru Modernizare, pentru dezvoltarea infrastructurii energetice și digitalizarea rețelei de transport al energiei electrice. Nouă proiecte se vor derula cu acești bani în Constanța, Timișoara, Caransebeș, Arad sau Alba Iulia. Concret, se vor moderniza capacitățile de transport a energiei electrice, se vor construi noi linii electrice aeriene, noi stații electrice, sau va fi optimizată funcționarea unor linii electrice aeriene, inclusiv prin montarea de sisteme de monitorizare on-line, de tip Smart Grid și digitalizarea rețelei electrice de transport.
Anul acesta, suma de 1,1 miliarde de Euro, tot prin Fondul pentru Modernizare, a fost alocată pentru producția și utilizarea energiilor nepoluante: solară, eoliană și hidroelectrică, sau investiții în modernizarea rețelelor energetice, inclusiv a celor de termoficare.
Iar în luna august 2023, s-au semnat două contracte de finanțare nerambursabilă prin Fondul de Modernizare care vizează modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice, pentru reducerea pierderilor în rețea și creșterea condițiilor de siguranță și continuitate a serviciului de distribuție în zonele Dascălu, Petrăchioaia, Ștefănești și Afumați din județul Ilfov.
Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanțare constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanțarea investițiilor.
Anul acesta Parlamentul European a adoptat revizuirea schemei de comercializare a certificatelor verzi astfel încât să includă și sectoarele poluante cum sunt construcțiile și transportul rutier și cel maritim. În plus se va implementa un mecanism de ajustare la frontiere în funcție de carbon care va impune o taxă a carbonului pe bunurile importate dar și întărirea regulilor privind folosirea pădurilor și a terenurilor pentru echilibrarea emisiilor. Alte măsuri adoptate de Parlamentul European prevăd trecerea treptată la combustibili de aviație sustenabili, reducerea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră care provin de la nave și adoptarea unor carburanți maritime mai puțin poluanți.
Parlamentul a aprobat și implementarea unui Fond social pentru climă prin care gospodăriile vulnerabile, afacerile mici și utilizatorii mijloacelor de transport în comun să depășească sărăcia energetică și de mobilitate.
Ce este sărăcia energetică
Conceptul de sărăcie energetică a fost introdus în 2009 prin Directiva 2009 a Parlamentului European și Consiliului.
Sărăcia energetică este considerată incapacitatea gospodăriilor de a asigura energie pentru gătit, încălzit sau iluminat la costuri accesibile. Are impact direct asupra sănătății și afectează zeci de milioane de europeni. Ea este determinată în principal de venitul redus al familiei, clădirile sau instalațiile ineficiente dar și de lipsa unor informații sau de acces la stimulente pentru a reduce consumul de energie.
Cei mai afectați de sărăcia energetică sunt europenii cu venituri mici ( muncitori, pensionari, studenți, tineri, familiile cu mulți copii).
Statele europene trebuie să aibă politici concrete, pe termen scurt și lung, prin care să combată eficient sărăcia energetică. Printre ele: diversificarea opțiunilor energetice astfel încât populația vulnerabilă să nu rămână blocată în utilizarea combustibililor fosili, cărbune sau petrol.
Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor, adică renovarea clădirilor, pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în clădirile cu cea mai slabă performanță energetică, este un alt mod prin care sărăcia energetică poate fi atenuată.
Sistemele de contorizare inteligentă, care permit citiri exacte, ajută consumatorii să își monitorizeze consumul real de energie și pot contribui la identificarea persoanelor afectate de sărăcia energetică.
Pactul Verde European stabilește principiul potrivit căruia nimeni nu este lăsat în urmă iar sprijinirea gospodăriilor afectate de sărăcia energetică în tranziția de la combustibilii fosili la surse regenerabile de energie mai ieftine este un element central în abordarea problemei sărăciei energetice.
Acest lucru se reflect în articolul 23 alineatul (4) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului ( 22), care impune statelor membre să asigure accesibilitatea energiei din surse regenerabile pentru toți consumatorii, în special pentru cei din gospodării vulnerabile sau cu venituri mici, care altfel nu ar dispune de suficient capital inițial pentru a beneficia de aceasta.
Următoarele alegeri europarlamentare vor avea loc în perioada 6-9 iunie 2024 când vor fi aleși viitorii 720 de eurodeputați. România va trimite 33 de parlamentari europeni care vor lua decizii pentru noi toţi în următorii cinci ani.
