11 ianuarie este Ziua Internațională a cuvântului „Mulțumesc“. Specialiștii cred că de fiecare dată când cineva își arată recunoștința, chiar și printr-un simplu ”mulțumesc”, organismul secretă hormonul fericirii. ”Mulțumesc” ne ajută astfel nu doar să fim mai buni cu ceilalți, ci ne face și bine efectiv.
Cu toate acestea, un studiu din 2018, realizat de cercetătorii britanici, arăta că ”mulțumesc” este folosit din ce în ce mai puțin.
În conversaţiile de zi cu zi, cercetătorii au descoperit că „mulţumesc” a devenit un cuvânt de la sine înţeles a cărui verbalizare de multe ori nu se mai impune.
Studiul, publicat în jurnalul Royal Society Open Science, a analizat aproape o mie de fragmente de conversaţii informale desfăşurate între prieteni, membri de familie şi vecini în opt limbi diferite. În multe dintre aceste limbi, cuvintele de mulţumire au fost rostite doar o singură dată din 50 de ocazii. Tot în același studiu, cercetătorii au concluzionat că vorbitorii de limba engleză sunt cei mai politicoşi, exprimându-şi recunoştinţa în una din şapte ocazii.
În 2019, iSense Solutions a analizat, la nivel național, cultura recunoștinței la români: când, cum și cât de mult spun aceștia “Mulțumesc”, atât în mediul online, cât și offline.
În România cultura recunoștinței este percepută diferit în funcție de generații. Generația Z consideră mulțumirea și recunoștința ca fiind gesturi normale, neavând dificultăți în a le exprima iar Millenials o percep ca o formă de respect, politețe. Cei cu vârste între 31 și 45 de ani se lasă ghidați de karma și de dorința sau așteptarea ca gestul să fie întors și răsplătit într-o formă, în timp ce publicul senior interpretează recunoștința mai degrabă în sensulul schimbului reciproc de favoruri, datorie.
Deși 92% dintre români sunt de acord că este un semn de bună creștere să mulțumești, doar jumatate dintre români au zis mulțumesc, în ultima săptămână, personelor apropiate din familie precum partenerului sau părinților și doar șase din zece unui străin.
Șase din zece români spun că prietenii nu le mulțumesc atunci când fac un lucru pentru ei, iar șapte din zece nu se simt apreciați de rude. În ceea ce privește biroul, situația este și mai îngrijorătoare: opt din zece români nu se simt apreciați de colegi, iar jumătate nu se simt apreciați de partenerul de cuplu.
În România, femeile spun mai des decat bărbații “Mulțumesc” (78% vs. 65%) și zâmbesc mai mult în situațiile de zi cu zi (68% vs. 54%). Dar cei care își arată cel mai des recunoștința sunt seniorii de peste 60 de ani. Aceștia spun aproape întotdeauna “Multumesc” (93% vs 79% alte categorii) și zâmbesc mult mai mult decat celelalte categorii de vârste (70% vs. 57% total categorii).
Respondenții consideră că românilor le lipsește cultura recunoștinței, aceștia neștiind să își manifeste gratitudinea în numeroase situații. Conform studiului, există mai multe bariere care îi împiedică pe români să-și manifeste recunoștința: invidia, egoismul, lipsa educației, teama de a nu rămâne dator și multumirea văzută ca un semn de slăbiciune.
„Recunoștința la români e o resursă prea puțin cercetată și prea puțin cultivată. În acest context, consider că demersul de a o scoate la iveală și propaga la nivel național este unul excelent, cu atât mai mult cu cât verbalizarea recunoștinței are numeroase beneficii: îmbunătăţeşte starea de spirit, starea de sănătate, întăreşte interacţiunile şi relaţiile şi creşte capacitatea de a gestiona cu succes stresul”, a subliniat Daniel David, preşedintele Asociaţiei Psihologilor din Româniași profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Cum se spune Mulțumesc în alte limbi
Africană – dankie
Arabă – shukran
Bulgară – благодаря / blagodaria
Croată – hvala (HVAH-lah)
Cehă – děkuji (Dyekooyih)
Daneză – tak (tahg)
Estoniană – tänan (TA-nahn)
Finlandeză – kiitos (KEE-tohss)
Franceză – merci
Germană – danke
Greacă – ευχαριστώ (ef-hah-rees-TOH)
Ebraică – .תודה / todah (toh-DAH)
Hindi – dhanyavād / shukriya
Maghiară – köszönöm (KØ-sø-nøm)
Islandeză – takk (tahk)
Indoneziană– terima kasih. (tuh-REE-mah KAH-see)
Italiană – grazie (GRAHT-tsyeh)
Japoneză – arigatô (ah-ree-GAH-toh)
Koreană– 감사합니다 (gamsahamnida)
Malteză – grazzi (GRUTS-ee)
Norvegiană – takk
Poloneză – dziękuję (Jenkoo-yen)
Portugheză – obrigado [masculin] / obrigada [feminin] (oh-bree-GAH-doo / oh-bree-GAH-dah)
Rusă – спасибо (spuh-SEE-buh)
Slovacă – Ďakujem (JAH-koo-yehm)
Slovenă – hvala (HVAA-lah)
Spaniolă– gracias (GRAH-syahs)
Suedeză – tack
Tamil – nandri
Thailandeză – kop khun
Turcă – teşekkür ederim (teh shek uer eh der eem)
Ucraineană– Дякую (DYAH-koo-yoo)
Zulu – ngiyabonga
