Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că nu se impune un prag minim de la care conducerea sub influența drogurilor să fie pedepsită penal, așa cum este în cazul consumului de alcool. Trebuie însă să se constate – prin expertize – că substanța respectivă a influențat capacitatea persoanei de a conduce. Decizia este una definitivă și obligatorie pentru toate instanțele din țară. Instanța Supremă a fost sesizată atât de Curți de Apel din țară, cât și de ONG-uri care au atras atenția că mai mulți șoferi care au luat anumite medicamente riscau să se aleagă cu dosare penale pentru că ar fi condus sub influența drogurilor.
În cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența drogurilor, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a afecta capacitatea de a conduce a autorului faptei, a stabilit completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți.
Medicul psihiatru Eugen Hriscu explică în emisiunea „Deșteptarea” de la Europa FM că aparatele drugtest moderne sunt capabile să detecteze cantități extrem de mici de substanță care nu afectează psihicul sau capacitatea de a conduce și amintea de cazul unui vatman din București, depistat inițial pozitiv la consumul de droguri, deși luase un medicament pentru răceală. Testele de sânge au infirmat că acesta consumase substanțe interzise.
„Dacă vatmanul ar fi mâncat un covrig cu mac, ar fi luat un tratament care conținea o cantitate foarte mică de efedrină, de exemplu, risca să fie acuzat conform legislației actuale de omor având substanțe psihoactive în sânge, dar aceste substanțe ar fi fost de 0,001 nanograme pe mililitru, dar nu zero”, a spus medicul psihiatru Eugen Hriscu la Europa FM.
România devine astfel țara unde drogurile la volan nu reprezintă chiar 100% un pericol și nu în mod automat, dacă ai concentrație de substanțe interzise în sânge, devii infractor, a comentat avocatul Adrian Cuculis. În opinia sa, în urma deciziei Înaltei Curți, vor fi clasate probabil sute sau mii de dosare și redeschise altele într-un număr la fel de mare.
Pentru a putea judeca în cunoștință de cauză, magistrații Înaltei Curți au cerut opinii ale tuturor specialiștilor implicați. Medicii legiști au spus că simpla prezență în organism a unor substanțe psihoactive nu înseamnă și că este afectată capacitatea de a conduce. În plus, nu se poate stabili științific o corelație între o anumită concentrație a unei substanțe în organism și afectarea comportamentului, spuneau aceștia.
În schimb, Parchetul General ar fi vrut ca „sub influență” să fie considerată orice persoană care are în sânge urme de substanțe interzise, chiar dacă nu îi e afectată capacitatea de a conduce, iar Curtea Constituțională a stabilit în două decizii că nu e nevoie de un prag la droguri și că simpla prezență a drogurilor în organismul șoferului duce la sancționarea lui penală.
Sursa foto: Shutterstock
