Cercetătorii britanici ar fi identificat cauza hepatitei misterioase care afectează copiii mici. Investigațiile derulate de experți arată că este vorba despre două virusuri obișnuite care au revenit după ce s-au încheiat perioade de lockdown. Acestea au declanșat cazurile rare, dar grave, de hepatită la copii.
Se crede că hepatita rară sau hepatita misterioasă, așa cum este cunoscută în întreaga lume, ar fi afectat până acum peste 1000 de copii – mulți dintre ei cu vârste sub 5 ani – din 35 de țări, relatează BBC.
Unii copii, inclusiv 12 din Marea Britanie, au avut nevoie de transplant de ficat, iar transplantul le-a salvat viața.
Două echipe de cercetători din Londra și Glasgow au lucrat pentru a identifica posibilele cauze ale hepatitei misterioase. Aceștia au afirmat că bebelușii care au fost expuși mediului exterior mai târziu decât în mod normal – din cauza restricțiilor COVID-19 – au prezentant o imunitate mai slabă la:
- Adenovirus – care în mod normal provoacă răceli și tulburări de stomac;
- AAV2, virus asociat adenovirusului – care în mod normal nu provoacă nicio boală și are nevoie de un virus coinfectant, cum ar fi adenovirusul, pentru a se replica. Acest lucru ar putea explica de ce unii copii au dezvoltat complicații hepatice neobișnuite.
Povestea lui Noah, în vârstă de 3 ani, care a avut nevoie urgentă de ficat
Noah are trei ani și locuiește în Chelmsford, Essex. Micuțul a avut nevoie urgentă de un transplant de ficat după ce s-a îmbolnăvit de hepatită.
Rebecca Cameron-McIntosh, mama lui Noah, a spus că experiența a fost devastatoare.
„Înainte nu avea nimic și, dintr-o dată, să se îmbolnăvească și totul să se întâmple atât de rapid… cred că asta ne-a luat prin surprindere de fapt”, a spus mama lui Noah.
„Am presupus, la început, că este o mică problemă pe care medicii o vor rezolva ușor, însă totul a luat o întorsătură ciudată și lucrurile s-au agravat”, a adăugat Rebecca.
Inițial, Rebecca era pregătită să doneze o parte din ficatul său, dar după o reacție agresivă a organismului la medicamentele primite, a ajuns la terapie intensivă.
Noah a fost pus pe lista de transplant și nu după mult timp i-a fost donat un ficat. Copilul s-a recuperat bine, însă a rămas cu tratament pe viață care constă în medicamente pentru imunitate care îi ajută organismul să nu respingă organul.
„Este sfâșietor pentru că urmezi regulile, faci ce trebuie să faci pentru a proteja oamenii din jurul tău, apoi, dintr-o dată, copilul tău devine cel vulnerabil. Pur și simplu pentru că făcut ceea ce trebuia să faci”, a mărturisit mama lui Noah.
Astfel de cazuri sunt rare, iar cei mai mulți copii care se îmbolnăvesc cu astfel de virusuri se recuperează rapid. Nu este clar de ce unii suferă de o inflamație a ficatului, dar genetica ar putea juca un rol foarte important, spun cercetătorii.
Oamenii de știință au exclus orice legătură cu coronavirusul sau cu vaccinul anti-COVID.
Judith Breuer, unul dintre cercetătorii care au analizat posibilele cauze ale hepatitei misterioase: Expunerea bruscă a copiilor cu imunitate scăzută la noi bacterii poate fi o cauză
Judith Breuer, de la University Colleg London și Great Ormond Street Hospital, unul dintre cercetătorii care au analizat posibilele cauze ale hepatitei misterioase, este expert în virusologie. Acesta a declarat că: „În perioada de lockdown copiii nu aveau acces unii la ceilalți și nu-și transmiteau boli sau virusuri. În același timp, aceștia nu aveau cum să-și dezvolte imunitatea la infecțiile cu care s-ar fi confruntat în mod normal.
Ei bine, când restricțiile au fost ridicate, iar copiii s-au revăzut și au petrecut timp împreună, virusurile au început să circule și brusc au fost expuși. Iar expunerea s-a făcut cu o lipsă de imunitate la o serie nouă de bacterii”.
Emma Thomson, profesorul care a condus cercetarea în Glasgow: Este posibil ca un vârf al infecției cu adenovirus să fi coincis cu un vârf al infecției cu AAV2
Emma Thomson, profesor care a condus cercetarea la Universitatea din Glasgow, a spus că încă mai există întrebări fără răspuns.
„Este nevoie urgentă de studii ample, complexe, pentru a investiga rolul AAV2 în cazurile de hepatit pediatrică. În plus, trebuie să înțelegem cum circulă virusul AAV2, un virus care nu este monitorizat în mod obișnuit. Este posibil ca un vârf al infecției cu adenovirus să fi coincis cu un vârf al infecției cu AAV2. Ceea ce a dus la o manifestare neobișnuită a hepatitei la copiii mici”, a mai spus Emma Thomson.
Sursa foto: Shutterstock
Citește și: OMS a identificat aproape 350 de cazuri de hepatită de origine necunoscută la copii din 20 de țări
