Australianul Julian Assange, în vârstă de 50 de ani, este urmărit penal în SUA pentru o scurgere masivă de documente confidenţiale. WikiLeaks a denunţat „o zi neagră pentru libertatea presei” şi a anunţat că fondatorul WikiLeaks va face apel la Înalta Curte în cele 14 zile pe care le are la dispoziţie.
Pe 20 aprilie, sistemul judiciar britanic dăduse oficial undă verde predării lui Assange către justiția americană.
Se mai aștepta doar semnarea ordinului de extrădare de către ministrul britanic de Interne, Priti Patel, lucru care s-a întâmplat acum.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne a subliniat că extrădarea lui Julian Assange nu este „incompatibilă cu drepturile omului, inclusiv cu dreptul său la un proces echitabil şi la libertatea de exprimare” şi că în Statele Unite acesta va fi „tratat în mod corespunzător, inclusiv în ceea ce priveşte sănătatea sa”.
Organizaţii de apărare a libertăţii presei, printre care Reporteri fără frontiere şi Amnesty International, se opun extrădării, temându-se că, în ciuda asigurărilor date de autorităţile americane, Julian Assange va fi supus unor condiţii de detenţie care ar creşte riscul de sinucidere.
Fondatorul Wikileaks este căutat de justiţia americană și riscă 175 de ani de închisoare pentru difuzarea a peste 700.000 de documente clasificate privind activităţile militare şi diplomatice americane, în special în Irak şi Afganistan.
Assange a petrecut 7 ani în ambasada Ecuadorului din Londra, în care s-a refugiat în 2012, în timp ce se afla în libertate pe cauţiune. A fost arestat de poliţia britanică în aprilie 2019 şi încarcerat timp de 3 ani într-o închisoare de înaltă securitate.
Foto: Twitter / ARTICLE 19
