Salman Rushdie, o altă vedetă a literaturii mondiale, a fost primul care i-a adus un omagiu lui Günter Grass, pe Twitter: ‘E foarte trist. Un adevărat gigant, o inspirație și prieten. Bate toba pentru el, micuțule Oskar.’
Pe pagina sa de Facebook, poetul și romancierul român Mircea Cărtărescu îl numește pe autorul german ‘unul dintre ultimii mari scriitori de după război’.
Născut pe 16 octombrie 1927, Günter Grass s-a bucurat de succes în orice formă de artă pe care a explorat-o: de la poezie la teatru, de la sculptură la artă grafică.
Odată cu publicarea primului său roman, ‘Toba de tinichea’, în 1959, a cunoscut celebritatea internațională, ceea ce i-a adus Premiul Nobel pentru literatură 40 de ani mai târziu.
Controversele
Autor al mai multor discursuri rostite de cancelarul german Willy Brandt, Günter Grass nu s-a temut niciodată să își folosească faima în scopul campaniilor pentru pace și mediul înconjurător și pentru a vorbi împotriva reunificării germane, pe care o compara cu ‘anexarea’ Austriei de către Adolf Hitler, scrie ziarul britanic The Guardian.
În 2006, Günter Grass a recunoscut că a făcut parte în tinereţe din Waffen SS, o unitate de elită a regimului nazist al lui Hitler, deşi în scrierile sale a criticat adeseori Germania pentru trecutul ei nazist.
Günter Grass a intrat şi în atenţia poliţiei secrete est-germane, Stasi, în 1961, când a scris o scrisoare deschisă în care contesta construcţia Zidului Berlinului.
Cunoscut pentru convingerile sale politice social-democrate, Günter Grass a declanşat o polemică puternică, în aprilie 2012, după ce a publicat în presa germană un poem în care critica Israelul şi afirma că această ţară ‘ameninţă pacea mondială’ prin arsenalul ei atomic.
Statul Israel l-a declarat la scurt timp după aceea pe autorul german persona non grata.
Cărțile
‘Toba de tinichea’ (1959), care l-a consacrat pe plan internațional, este un roman de factură picarescă, o satiră grotescă a epocii din perspectiva unui pitic toboşar.
‘Toba de tinichea’ formează ‘Trilogia Danzigului’ împreună cu ‘Pisica şi şoarecele’ (1961) şi ‘Ani de câine’ (1963).
Günter Grass a reprezentat vocea unei generaţii de tineri germani care s-au maturizat în anii de după Al Doilea Război Mondial şi au purtat pe umeri povara vinei resimţite de părinţii lor din cauza atrocităţilor comise de trupele naziste.
A publicat numeroase alte cărţi – romanele ‘Anestezie locală’ (1969), ‘Calcanul’ (1977), ‘O chestiune încurcată’ (1995) şi ‘În mers de rac’ (2002), volumele de proză scurtă ‘Întâlnire la Telgte’ (1979), ‘Rubrica naşteri sau germanii sunt pe moarte’ (1980) şi ‘Povestiri lugubre’ (1992), volumul de eseuri şi polemici politice ‘Din jurnalul unui melc’ (1972), volumele de versuri ‘Ultimul dans’ (2003) şi ‘August stupid’ (2007).
În 2006 i-a apărut prima carte de memorii, ‘Decojind ceapa’, urmată, doi ani mai târziu, de ‘Aparatul de fotografiat’, ambele stârnind controverse aprinse.
Activitatea sa literara a fost recompensată cu unele dintre cele mai prestigioase distincţii: premiul Buchner (1965), premiul Fontane (1968) şi premiul Nobel pentru literatură (1999).
La Editura Polirom au apărut: ‘Toba de tinichea’ (2005, 2007, 2012), ‘Anestezie locală’ (2008), ‘Pisica şi şoarecele’ (2009), ‘Secolul meu’ (2011), ‘În mers de rac’ (2002, 2013), ‘Decojind ceapa’ (2007, 2012), ‘Aparatul de fotografiat’ (2010), ‘Între Germania şi Germania’ (2012) şi ‘Cuvintele Fraţilor Grimm’ (2013).
