Premierul grec Alexis Tsipras şi guvernul său se confruntă, miercuri, cu un nou vot de încredere în parlamentul de la Atena, după ce unul dintre partenerii coaliţiei de guvernare a părăsit executivul pe fondul disputelor privind numele provinciei istorice Macedonia, relatează Agerpres, citând Euronews.
Ministru al Apărării şi principalul aliat al coaliţiei guvernamentale, Panos Kammenos şi-a anunţat demisia, duminică, înaintea unui vot parlamentar pe tema noului nume al Macedoniei.
“Chestiunea macedoneană nu-mi permite să nu-mi sacrific postul de ministru”, a declarat şeful micului partid suveranist Grecii Independenţi, anunţând “retragerea din guvern” a membrilor partidului său, într-o declaraţie în direct în faţa camerelor.
Formațiunea îi aducea în general şapte voturi lui Alexis Tsipras în parlament.
Fără acest sprijin politic, executivul a rămas fără o majoritate parlamentară clară.
“Dezertarea” a destabilizat coaliţia guvernamentală înaintea alegerilor legislative prevăzute pentru octombrie, dar care ar putea fi devansate pentru luna mai, ca să coincidă cu alegerile europene.
Vineri, parlamentul macedonean a ratificat acordul privind redenumirea ţării drept “Republica Macedoniei de Nord” care, pentru a intra în vigoare, trebuie aprobat şi de partea greacă. Votul în parlamentul de la Atena ar urma să aibă loc “în 10 zile”, potrivit declaraţiilor lui Tsipras.
Actuala coaliţie de guvernare a condus Grecia în ultimii 4 ani. Tsipras a solicitat duminică organizarea unui vot de încredere în parlament, pentru ca guvernul său să poată să-şi încheie mandatul, chiar dacă nu mai dispune de o majoritate stabilă în legislativ.
Disputa privind numele Macedonia durează de decenii, Atena opunându-se ca acest nume să fie folosit de fosta republică iugoslavă pentru ca autorităţile de la Skopje să nu formuleze pretenţii teritoriale asupra regiunii din nordul Greciei care poartă acelaşi nume. În 2018 Grecia şi fosta republică iugoslavă Macedonia au ajuns la un acord prin care această ţară să preia numele de Republica Macedoniei de Nord.
Acest acord este însă controversat în Grecia, principalul partid de opoziţie, Partidul Noua Democraţie (centru-dreapta) şi ANEL contestând această înţelegere.
De cealaltă parte, autorităţile de la Skopje au nevoie ca parlamentul de la Atena să ratifice noua denumire pentru ca fosta republică iugoslavă să poată adera la NATO şi UE.
Conform Articolului 84 din Constituţia elenă, guvernul îşi păstrează legitimitatea doar dacă primeşte un vot de încredere din partea legislativului. Votul de încredere poate fi solicitat de executiv şi nu de partidele din opoziţie, care au doar dreptul de a înainta moţiuni de cenzură o dată la 6 luni.
Votul de încredere are nevoie de susţinerea majorităţii parlamentarilor prezenţi la şedinţa din plen, cu condiţia ca această majoritate să fie de cel puţin 120 de voturi. În cazul în care votul de încredere trece cu mai puţin decât majoritatea absolută de 151 de parlamentari, rezultatul poartă denumirea de “vot de toleranţă”. Partidul lui Tsipras, Syriza (stânga), are 145 de locuri din cele 300 ale Parlamentului de la Atena, având nevoie de încă 6 voturi pentru a atinge majoritatea absolută.
Guvernul lui Alexis Tsipras a supravieţuit deja la trei voturi de încredere şi analiştii politici sunt de părere că acelaşi lucru se va întâmpla şi miercuri. “Tsipras ar putea câştiga atât votul de încredere cât şi votul cu privire la acordul cu Macedonia. Deşi Kammenos, liderul ANEL, şi-a retras sprijinul (pentru Tsipras), mai mult de jumătate dintre parlamentarii săi vor continua să susţină guvernul”, a comentat Angelos Chryssogelos, analist politic la Chatham House.
Patru dintre parlamentarii ANEL şi unul independent şi-au exprimat deja sprijinul pentru Tsipras. Dacă va câştiga votul de încredere, Tsipras va înainta parlamentului acordul privind Macedonia şi va încerca să-şi încheie programul de reforme înainte de expirarea mandatului. Dacă va pierde acest vot, Grecia va organiza alegeri parlamentare anticipate.
Votul de încredere din Parlamentul de la Atena are loc miercuri seară.
Atena şi Skopje au semnat la 17 iunie un acord istoric pentru a redenumi fosta republică iugoslavă cu titulatura de “Republica Macedoniei de Nord”, punând capăt la aproape 30 de ani de disensiuni pe această temă între cele două ţări. În urma acordului, Grecia s-a angajat să renunţe la vetoul său privind aderarea Macedoniei la NATO şi referitor la negocierile de aderare la UE a acestui mic stat balcanic cu 2,1 milioane de locuitori.
Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.
