Atunci când ne uităm la un obiect, lumina trece prin cornee, stratul exterior al ochiului, apoi prin cristalin și în final lovește retina, situată în partea posterioară. Celulele cu conuri și bastonașe de la acest nivel transformă informația în impuls electric și o transmit mai departe prin intermediul nervului optic la creier.
Pupila reglează cantitatea de lumină care intră în ochi. Irisul nu conferă doar culoare ochilor, ci și reglează diametrul pupilei cu ajutorul mușchilor pe care îi deține.
Pentru a-și menține forma, ochiul conține o substanță gelatinoasă în posterior și o substanță apoasă în segmentul anterior, produsă de către celule secretoare din zonă și evacuată apoi printr-un canal pentru a evita o acumulare în exces.
Glaucomul reprezintă creșterea tensiunii intraoculare. Această boală poate evolua treptat, dar există și varianta acută, în care drenajul substanței apoase este blocat imediat, dintr-o dată. Pe măsură ce presiunea crește, nervul optic poate fi afectat, punând în pericol vederea.
Anumite persoane au anatomia ochilor de așa natură încât sunt predispuse unei astfel de afecțiuni. Și anumite medicamente, precum antidepresivele, antiemeticele sau unele antialergice pot contribui la apariția glaucomului acut, cu unghi închis, dar și situații stresante sau emoționante.
Simptomele constau în durere imediată a ochiului și a regiunii perioculare, înroșirea ochiului afectat, vedere încețoșată, redusă, cu halouri colorate ce înconjoară puncte luminoase și chiar și greață și vărsături.
Glaucomul cu unghi închis este o urgență medicală și necesită tratament imediat administrat de către un medic oftalmolog. Dacă nu se intervine la timp, funcția ochiului se poate pierde.
