V-ați gândit vreodată că lipsa de apetit sau cumpărăturile în exces ar putea contribui la încălzirea globală? Sau influențează dramatic viața multor oameni? Altfel spus, am putea proteja planeta, dar și buzunarul nostru, dacă am fi mai atenți la ce facem cu mâncarea!
Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), aproximativ o treime din totalitatea alimentelor produse în întreaga lume se pierd sau se risipesc pe parcursul circuitului „de la fermă la consumator”. În UE, în jur de 87,6 milioane de tone de alimente se pierd sau se risipesc în fiecare an.
Pierderile și risipa exacerbează insecuritatea alimentară, malnutriția și consumul de apă într-un moment în care foametea este în creștere la nivel mondial. Ineficiențele care apar de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente și la nivelul consumului au, de asemenea, consecințe majore asupra mediului. Limitarea pierderilor și a risipei de alimente contribuie la combaterea foametei și a schimbărilor climatice.
Uniunea Europeană și statele sale membre s-au angajat, prin intermediul obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, să reducă la jumătate, până în 2030, risipa de alimente pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorului, precum și să reducă pierderile alimentare de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare.
Problema e complexă, pentru că risipa alimentară are efecte și asupra apei, a pământului și a aerului pe care-l respirăm. Conform site-ului foodisforeating.org, realizat cu sprijinul Comisiei Europene, pentru a produce mâncarea pe care o risipim la nivel mondial, în fiecare an, se consumă 250.000 de miliarde de litri de apă, cantitate care ar putea asigura necesarul de apă potabilă pentru locuitorii unui oraș ca New York, pentru următorii 120 de ani.
Noi, românii, aruncăm aproximativ 5 milioane de tone de mâncare la gunoi, în fiecare an. În condițiile în care, tot noi, românii cheltuim cel mai mult pe alimente, cam 40% din ce câștigăm.
Aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coşul de gunoi sau sunt irosite inutil, anual. Această cantitate corespunde cu circa 2.55 milioane de tone de produse alimentare, în timp ce 5.000.000 de români se află în pragul sărăciei, iar 66% din familiile din mediul rural nu își pot asigura hrana zilnică (conform datelor FoodWaste România).
Ce putem face pentru a evita risipa alimentară?
În primul rând să prețuim mâncarea. Și să ne amintim mai des că, pentru a ajunge pe mesele noastre, se folosesc cantități enorme din resursele Pământului.
Puteți să vă planificați ce gătiți pentru familie pentru toată săptămâna și să faceți un singur drum cu mașina la supermarket, în loc să mergeți în fiecare zi la cumpărături. În felul acesta economisiti timp, energie, dar și bani.
Nu subestimați legumele și fructele rămase prin frigider de ceva vreme.Chef Cezar Munteanu vă poate învăța, în fiecare sâmbătă, la Europa FM, la emisiunea Mâncare cu principii, cum să folosiți orice aliment rămas în frigider și să-l transformați într-o minune gastronomică.
Căutați băncile de alimente pe care le găsiți în mai toate supermarketurile și donați ce ați cumpărat în plus. Informații detaliate despre cum funcționează puteți găsi la adresa bancapentrualimente.ro. Băncile pentru Alimente sunt organizații non-profit care colectează și distribuie ONG-urilor partenere produsele pe care producătorii, importatorii, distribuitorii sau retailerii le donează. Obiectivul asumat al Băncilor este acela ca alimentele și produsele nealimentare considerate surplusuri, în care au fost investite resurse materiale și muncă, să nu ajungă pierderi sau risipă, ci să fie consumate de către cei aflați în dificultate și care nu au putere de cumpărare. În această categorie de surplus intră produsele:
care prezintă erori de ambalare, etichetare și gramaj;
provenite în urma activităților promoționale încheiate;
care sunt consumate doar într-o anumită perioadă a anului;
rămase în urma schimbării strategiei de marketing;
aflate în apropierea datei de scadență;
alte produse de care proprietarii nu mai au nevoie din diverse motive, dar sunt bune pentru consum/utilizare.
Dincolo de colectare, sortare și redistribuire a produselor primite, echipele Băncilor încearcă să identifice noi oportunități de colaborare, atât pentru a asigura o varietate de produse colectate (pentru a oferi beneficiarilor alimente care să le asigure o dietă echilibrată), cât și pentru a promova ideea donării surplusului.
În fiecare duminică, de la ora 12, la Europa FM, în emisiunea Misiunea Verde căutăm să învățăm cum putem adopta obiceiuri sănătoase care să ne ajute pe noi, pe cei din jur dar și planeta.
FOTO ILUSTRAȚIE: the blowup / Unsplash
