Suedia s-a alăturat statelor europene care au întocmit planuri de urgenţă pentru a face faţă unei crize energetice. Și restul statelor europene depun eforturi pentru a-și asigura necesarul de gaze pentru sezonul rece.
Reducerea livrărilor de gaz rus către Europa via Nord Stream, decisă recent de Moscova, reprezintă un „atac” care urmăreşte „semănarea haosului pe piaţa europeană a energiei”, acuză, de la Berlin, ministrul german al Economiei şi Climei.
Uniunea Europeană s-a bazat pe Rusia pentru aproape 40% din necesarul de gaz înainte de război.
Dependența ajunsese la 55% în cazul Germaniei. Țara se va confrunta cu o recesiune dacă livrările de gaze din Rusia se opresc complet, a avertizat o autoritate de reglementare în industrie de la Berlin.
La momentul actual, funcţionează la capacitate redusă conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică, o rută vitală de aprovizionare către Germania, care caută acum surse alternative.
Cotațiile au crescut exponenţial, ceea ce a dus la „explozia” inflaţiei pe continent.
Grupul rus Gazprom a scăzut săptămâna aceasta livrările către Europa prin gazoductul Nord Stream cu 40%, apoi cu 33 de procente, invocând o problemă tehnică.
Dar pentru guvernul german, aceasta este o „decizie politică”, menită să cântărească în confruntarea dintre Moscova şi ţările occidentale privind războiul din Ucraina.
Pentru a face faţă acestei scăderi a livrărilor, Berlinul a anunţat zilele trecute o utilizare sporită, până în 2024, a centralelor pe cărbune pentru a produce energie electrică.
O decizie incomodă pentru acest guvern de coaliţie, care a promis că va elimina treptat cărbunele până în 2030.
Foto: Shutterstock