Procesul a doi presupuşi membri ai serviciilor siriene de securitate – primul în lume cu privire la atrocităţi imputate regimului lui Bashar al-Assad – a început, joi, în Germania.
Principalul suspect, Anwar Raslan este prezentat ca fiind un fost colonel de la Siguranţa Statului.
În vârstă de 57 de ani, individul este judecat de crime împotriva umanităţii, notează Agerpres.
Justiţia îi reproşează faptul că este reponsabil de moartea a 58 de persoane, de torturarea a cel puţin 4.000 de persoane, de un viol şi de o agresiune sexuală gravă în perioada 29 aprilie 2011-7 deptembrie 2012, în Centrul de detenţie Al-Khatib de la Damasc, pe care îl conducea.
În boxa acuzaţilor, la Koblenz, se află şi Eyad al-Gharib, în vârstăde 43 de ani, cu faţa în parte acoperită în timpul şedinţei cu o mască, judecat de complicitate la crime împotriva umanităţii, din cauză că a participat la arestarea unor manifestanţi aduşi în această închisoare de la 1 septembrie la 31 octombrie 2011.
Cei doi bărbaţi, aflaţi în detenţie provizorie de la arestarea lor, la 12 februarie 2019, au fugit din ţară în Germania, unde au cerut azil politic, la fel ca alte sute de mii de sirieni, care fac acest lucru de nouă ani.
Anwar Raslan spune că a dezertat la sfârşitul lui 2012, iar potrivit mai multor publicaţii a intrat în opoziţia în exil înainte de a veni în Germania, la 26 iulie 2014. El riscă închisoarea pe viaţă.
Procesul – plasat sub măsuri de înaltă securitate şi care urmează să se desfăşoare cel puţin până la jumătatea lui august la Tribunalul de mare instanţă de la Koblenz – constituie ”un pas important, este începutul unei examinări a crimelor (regimului sirian) într-o înaltă curte germană”, declară pentru AFP Wolfgang Kaleck, secretarul general al ONG-ului german ECCHR, care susţine 16 victime supravieţuitoare, dintre care unele s-au constituit parte civilă.
În vederea judecării celor doi sirieni, Germania aplică principiul juridic al competenţei universale, care permite unui stat să judece autorii crimelor, indiferent de naţionalitate şi de locul unde au fost comise acestea.
În prezent, aceasta este singura modalitate de judecare a atrocităţilor comise în Siria, întrucât perspectiva unei sesizări a Curţii Penale Internaţionale (CPI) este imposibilă din cauza vetourilor Rusiei şi Chinei, potrivit unor ONG-uri care salută acest proces.
Acest proces ar trebui ”să servească drept avertisment celor care comit în prezent abuzuri în Siria. Nimeni nu este mai presus de justiţie”, a subliniat Human Rights Watch (HRW).
Organizația Amnesty International consideră că acesta este o ”etapă majoră în lupta împotriva impunităţii legate de atingeri aduse drepturilor omului, extrem de grave, comise în Siria”.
Anchetatorii s-au sprijinit pe mărturiile victimelor care au supravieţuit condiţiilor de detenţie ”unumane şi degradate”, potrivit justiţiei, şi au reuşit să ajungă în Europa.
Câteva fotografii dintre miile realizate de un fost fotograf din cadrul Poliţiei Militare siriene, care a fost scos din ţară sub pseudonimul “Cesar”, şi care surprind corpuri torturate şi supuse unor suplicii, urmează să fie prezentate în cursul procesului, în care martori şi victime siriene urmează să se succeadă pentru a depune mărturie.
În închisoarea Al-Khatib – supranumită şi ”divizia 251” – deţinuţii – dintre care mulţi au participat la manifestaţii care cereau libertate şi democraţie în Siria în cadrul ”Primăverii arabe”, începând din martie 2011 – au primit ”lovituri de pumn, baston, cablu, bici” şi au fost ”electrocutaţi”, potrivit parchetului.
Aceste ”suplicii brutale psihice şi fizice” vizau să stoarcă ”mărturisiri şi informaţii despre opoziţie”, se precizează în rechizitoriu.
”Nu este vorba despre un gardian de închisoare oarecare”, subliniază Kaleck, ”ci despre cineva care potrivit parchetului a avut o funcţie de conducere” în cadrul aparatului de stat sirian.
Avocaţii şi cei doi acuzaţi nu au vrut să se exprime înainte de proces.
În schimb, Bashar al-Assad, întrebat în noiembrie 2019 de postul rus apropiat Kremlinului (RT) despre procedura împotriva lui Anwar Raslan, a negat orice practicare a torturii.
Însă potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (SOHR), cel puţin 60.000 de persoane au fost ucise prin tortură sau din cauza condiţiilor teribile de detneţie din închisorile regimului sirian.
