Mii de persoane s-au adunat, sâmbătă seara, în capitala Germaniei, pentru a participa la un concert care încheie ziua de manifestări dedicate celor 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.
Între invitați, Orchestra Filarmonicii din oraș, dirijată de Daniel Barenboim, şi cunoscutul DJ WestBam.
Odată simbol al diviziunii între Est şi Vest, Poarta Brandenburg simbolizează, la momentul actual, unitatea germanilor.
Potrivit unor sondaje de opinie, mai există încă decalaje economice între estul şi vestul Germaniei, dar majoritatea germanilor susţin totuşi că unificarea a fost un succes, relatează BBC.
Cancelarul german Angela Merkel a lansat sâmbătă, cu ocazia marcării a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, un apel la apărarea valorilor fundamentale, precum democraţia şi libertatea, în contextul provocărilor în creştere pentru Europa, notează Agerpres, citând AFP şi Reuters.
”Valorile care stau la baza Europei – libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi apărarea drepturilor omului – nu pot fi luate de-a gata şi trebuie să fie apărate mereu”, a spus Merkel într-un discurs rostit în Capela Reconcilierii din Berlin, unul dintre locurile în care sâmbătă berlinezii şi-au adus aminte de drama divizării oraşului lor de zidul care l-a separat între 1961 şi 9 noiembrie 1989.
Şefa executivului de la Berlin a adăugat că ”data de 9 noiembrie ne aminteşte că ura, rasismul şi antisemitismul trebuie să fie combătute”.
Capela Reconcilierii din capitala germană a fost ridicată pe locul unei foste biserici distruse în timpul dictaturii comuniste est-germane întrucât lăcaşul de cult se afla în zona neutră dintre cele două părţi ale Berlinului.
În august 1989, poliţia de frontieră ungară le-a permis turiştilor est-germani să treacă în mod liber frontiera către Austria, ceea ce a deschis calea către căderea Zidului Berlinului, eveniment survenit trei luni mai târziu.
La 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului, construcția care împărţise Germania în două unităţi statale distincte, a căzut.
A fost momentul care anunța sfârşitul regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est și, totodată, începutul unei noi ere europene.
Construcţia zidului, vasta structură de beton şi sârmă ghimpată care a separat fizic şi simbolic Occidentul de lagărul comunist, a început la 13 august 1961, amintește Agerpres.
În 28 de ani, 5.000 de est-germani au evadat şi 191 au murit încercând să-l sară, potrivit datelor publicate în lucrarea „The Fall of the Berlin Wall: 25 Years Later: A look Back”. La 23 mai 1987, grănicerii au găsit poate ultima persoană care avea să moară acolo.
Cu mult timp înainte ca zidul să fie construit, Berlinul devenise un centru al confruntării Est-Vest. După înfrângerea Germaniei naziste, în 1945, oraşul a fost divizat în sectoare controlate de americani, francezi, britanici şi sovietici. La Conferinţa de la Potsdam (iulie-august 1945), Marea Britanie, Uniunea Sovietică şi Statele Unite au agreat ca, în aşteptarea unui acord de pace, câteva foste teritorii germane din est să fie preluate de Polonia şi Uniunea Sovietică. Puterile vestice au primit coridoare terestre şi aeriene pentru transport către Berlin prin Germania de Est.
3 trei ani mai târziu, sovieticii au blocat accesul terestru către Berlinul de Vest.
Introducerea unei noi monede în zonele vestice pe fondul obiecţiilor sovietice îi determinase pe aceştia să oprească transporturile feroviare, rutiere şi pe apă către Berlin. Pentru a menţine oraşul în viaţă, SUA şi aliaţii lor au lansat transportul aerian – Berlin Airlift, în 1948.
Zonele ocupate de marile puteri după război au devenit statele moderne ale Germaniei de Est şi de Vest: Republica Democrată Germană în zona de est, sovietică, şi Republica Federală a Germaniei în cele trei zone vestice. Oraşul Berlin a rămas divizat în patru sectoare, fiecare controlat de una din puteri. Sectoarele britanic, francez şi american formau Berlinul de Vest, iar sectorul sovietic – Berlinul de Est, pe care Germania de Est îl pretindea drept capitală.
„La început au fost sârma ghimpată şi bolţarii, aruncaţi în panică în miezul nopţii. Apoi, beton şi cărămizi, turnuri de control, mitraliere, un câmp minat luminat şi sângele celor care încercau să sară peste Zidul Berlinului, un simbol gri al Războiului Rece”, notează lucrarea „The Fall of the Berlin Wall: 25 Years Later: A look Back” publicată de Associated Press în 2015. Mulţi istorici plasează căderea Zidului Berlinului în centrul succesiunii evenimentelor din 1989, conform lucrării „The 1989 Revolutions in Central and Eastern Europe. From Communism to Pluralism”.
