Printre nenumăratele programe și sume de bani pe care și România le poate accesa de la Uniunea Europeană, se află și cel denumit Garanția pentru copii. Este un program destinat reducerii sărăciei în rândul copiilor, unde România se află într-o situație dramatică: Aproape 40 la sută dintre copiii săi trăiesc în sărăcie sau la limită, adică 1 milion 300 de mii.
România poate accesa până cel mai târziu în 2030, aproximativ 330 de milioane de euro pe care să-i folosească pentru a reduce numărul de copii care se duc flămânzi la culcare, renunță la școală pentru că nu au pantofi și rechizite sau pur și simplu care nu sunt ajutați de părinți să-și continue studiile.
Numai că și acum, autoritățile întârzie. Instituția responsabilă, Ministerul Familiei, nici măcar nu a trimis la Bruxelles planul de atragere a banilor și a depășit termenul limită cu aproape două luni.
Garanția pentru copii este un program pe care Uniunea Europeană l-a gândit în timpul pandemiei de covid 19.
Un material de Anca Grădinaru
Statisticile arată că, în cele 27 de state membre, unu din cinci copii este expus riscului de sărăcie sau excluziune socială. Pentru copilul care a avut ghinionul să se nască într-un mediu defavorizat, înseamnă traume, posibil abandon școlar, sărăcie pe temen mediu și lung.
Pentru societate, în timp, asta înseamnă costuri de 14 ori mai mari pentru tratarea efectelor, spune președintele Comisiei de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru:
Cu acest program, Uniunea și-a propus ca, până în 2030, să scoată din sărăcie măcar 15 milioane de oameni, dintre care 5 milioane de copii. În România, 1,3 milioane de copii din puțin peste 4 milioane de copii se află la limita sărăciei sau mai jos de acest prag. Ceea ce înseamnă că mai mult de unul dintre trei copii din România trebuie ajutat serios cât mai repede.
Potrivit UNICEF, cei mai afectați de sărăcie sunt copiii romi, cei cu dizabilități și o parte dintre cei care locuiesc la sate. După ce organizația internațională a ajutat 45 de comunități devaforizate din județul Bacău cu servicii de sănătate, nutriție, educație și protecție, în aceste locuri, abandonul școlar a scăzut de la 30% la 0,6%.
În plus, intervenția a prevenit violență, sarcini la fete și boli, dar a crescut și rata de vaccinare în comunități.
Așadar, știm ce trebuie făcut. Altfel spus, știm de la organizațiile neguvernamentale care au ajutat sute de mii de copii în ultimii ani ce acțiuni au efect.
Aceste organizații nu au fost până acum chemate la discuții de Ministerul Familiei, instituția care răspunde de programul Garanția pentru copii la noi, spune directorul executiv al World Vision România, Mihaela Nabăr.
Am încercat să o contactez pe Gabriela Firea, ministrul care coordonează programul Garanția Pentru Copii, fară succes însă. La solicitarea scrisă de a ne acorda un interviu, trimisă instituției, nu am primit răspuns. Am vrut să știm de ce până acum, Ministerul Familiei nu a trimis la Comisia Europeană documentele necesare pentru atragerea banilor europeni disponibili.
Atât președintele Comisiei de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European, Dragoș Pîslaru, cât și Directorul executiv al World Vision România, Mihaela Nabăr, se așteaptă ca până la finalul acestei luni, Ministerul Familiei să recupereze totuși întârzierea:
Directorul executiv al World Vision România mai spune că, pentru a vedea efecte, banii europeni trebuie cheltuiți într-un program integrat. Voucherele pentru rechizite nu sunt suficiente, spune Mihaela Nabăr.
Iar în localitățile izolate, unde primăriile nu au cum să înființeze centre dedicate copiilor, e nevoie de echipe mobile de specialiști care să ajute constant comunitățile.
Și Dragoș Pîslaru, atrage atenția că banii din Garanția pentru copii trebuie cheltuiți altfel decât până acum. În caz contrar, situația de acum nu se va îmbunătăți. Cum arată ea? Aproape un sfert din polulația țării trăiește la limita sărăciei. În restul Uniunii, 17 la sută din populație se află în acest stadiu.
Până acum, 5 state au depus documentele necesare la Comisia Europeană în vederea atragerii banilor pentru copii. Un purtător de cuvânt al instituției a explicat pentru Europa FM că “autoritățile române au informat Comisia că Planul de acțiune privind implementarea Garanției Europene pentru copii este în pregătire”, iar întârzierea este cauzată de războiul din Ucraina și mai ales de fluxul de copii care a ajuns la noi.
Pe pagina sa de Facebook, ministrul Familiei, Gabriela Fir,ea a scris recent, că planul național de acțiune pentru programul “Garanția pentru Copii” va fi “adaptat la contextul actual, generat de conflictul armat din Ucraina”.
Astfel, un capitol al documentului ar urma să fie dedicat unor măsuri menite să ajute copiii ucraineni care ajung în România.
