Zero kilometri de benzi pentru transportul în comun. Zero autobuze sau tramvaie noi. Zero locuințe sociale. Zero kilometri de piste pentru biciclete. Iată ce pot raporta, după un an de mandat, Primarul General al Bucureștiului, Gabriela Firea, și Consiliul General, dominat de reprezentanți ai Coaliției PSD-ALDE.
Bilanțul a fost întocmit de mai multe organizații neguvernamentale.
Centrul de Resurse pentru Participare Publică, organizația Active Watch și OPTAR – una dintre asociațiile bicicliștilor din București – încep prin a constata că administrația Bucureștiului s-a ferit constant de ochii publicului: bugetul capitalei, de nu mai puțin de un miliard de euro, a fost modificat în 16 rânduri.
Nici unul dintre proiectele de modificare nu a fost supus dezbaterii. De altfel, din mai bine de 300 de proiecte de hotărâre cu caracter normativ în dezbatere publică au intrat 10.
Altfel spus, doar 3,05% dintre toate deciziile luate de Primărie și de Consiliu au fost cunoscute la timp de către cei vizați de ele. Mai mult, deși legea este cât se poate de limpede în această privință, din mai bine de 20 de ședințe ale Consiliului General, cetățenii au putut asista doar la trei.
Mai mulți activiști civici s-au plâns că, deși ceruseră din timp să ia parte la ședințe, în zilele în care Consiliul s-a reunit, au constatat că locurile destinate publicului erau gata ocupate. La ședința din 8 iunie, mai mulți cetățeni s-au îmbrâncit din această cauză cu forțele de ordine.
Cât despre hotărârile propriu-zise emise în primul an al noului Consiliu General, cele mai multe se referă la propria funcționare ori la înființarea unor noi structuri.
Numai 10 vizează domeniul social – pe care primarul Gabriela Firea îl consideră “de maximă importanță” – și numai cinci se referă la transportul în comun.
Chiar și proiectele prezentate drept sociale nu se adresează unui public vulnerabil din punct de vedere economic.
Exemplul dat de organizațiile neguvernamentale: stimulentele financiare pentru tineri căsătoriţi şi pentru nou-născuţi, fără a adăuga însă criterii sociale.
În schimb, constată ONG-urile, bucureştenii se pot bucura lună de lună de spectacole, artificii şi de concerte sau sunt atraşi în concursuri, precum cel pentru cea mai frumoasă faţadă, pentru logo-ul capitalei sau pentru cel mai priceput tînăr pescar.
