În opinia filosofului și scriitorului Gabriel Liiceanu, partidele actuale și președintele Klaus Iohannis au partea lor de vină pentru situația în care s-a ajuns după turul I al alegerilor prezidențiale. Aroganța politicienilor și corupția generalizată – spune Liiceanu – au determinat mare parte din electorat să voteze un candidat cu viziuni antioccidentale.
Gabriel Liiceanu: „Aroganța, dublată de corupție – duce la așa ceva”
Liliana Nicolae: Cum vă explicați succesul lui Călin Georgescu: faptul că un anonim a ajuns să fie principalul candidat la președinție în turul 2?
Gabriel Liiceanu: „Cred că prin eliberarea unei cantității de emoție, în speță de furie. Pare să fie o reacție de dezamăgire enormă față de ce au făcut în acești 10 ani partidele puse împreună și omogenizate ca un bloc unic, de președintele Iohannis prin crearea unei solidarități, a unei uniuni între PSD și PNL, fapt care a făcut să nu mai ai Opoziție, practice. Și dezamăgirea a crescut pe parcurs.
Am avut un președinte care a ignorat cu desăvârșire țara pe care o luase în gestiune prezidențială. Dacă ești un gospodar adevărat ca președinte al unei țări, previi o asemenea situație. Nu faci ca electoratul să ajungă la un prag de furie, pentru că tu nu vrei să rezolvi problemele care apar pe drum, de nici un fel.
O țară întreagă, care trăiește în corupție și în care funcțiile publice nu dau socoteală celor pe care îi reprezintă, este fatalmente ajunge la punctul ăsta. Ori la noi nu s-a cerut socoteală. Aroganța a fost în prim plan, începând cu aroganța președintelui, neverosimilă prin manifestările ei, începând cu aroganța funcțiilor înalte și urmarea este această reacție de furie. Ori aroganța, dublată de corupție – duce la așa ceva”.
Scriitorul Gabriel Liiceanu atrage, însă, atenția asupra agendei politice extrem de periculoase a candidatului Călin Georgescu
Gabriel Liiceanu: „Noi ne ghidăm, în general, când facem o alegere… o opțiune politică se bazează de obicei într-o democrație avansată e agenda politică a candidatului. Ori, dacă te uiți la agenda lui politică, care pare făcută din petece diferite, multe, e înspăimântătoare, Dacă România se mută către est, dacă e adevărat că el a folosit expresia că trebuie să ne ghidăm după înțelepciunea rusească… atunci lucru devine coșmaresc. Pentru că am deveni o gubernie rusească, cum vrea să devină, în mintea lui Putin, Ucraina astăzi. Am devenit poarta de intrare a Rusiei spre Vest.
Nu se înțelege: cum poți să votezi un om care te trimite către direcția inversă a trendului actual al României? Occidentul, civilizația Occidentului, certitudinea unei securități prin NATO, Uniunea Europeană – care îți dă certitudinea unei bunăstări economice. Pentru că, să nu uităm, zeci de miliarde de euro s-au scurs către România în programe UE. Toate acestea ar dispărea.
Și atunci, dacă te ghidezi pe agenda politică, înseamnă că nu îți dai seama ce viitor, nu dramatic, ci tragic ni se pregătește.
Alături de instaurarea comunismului în România după Război, venirea unui candidat cu o asemenea agendă ar fi cea mai mare și pe termen lung cumplită tragedie din istoria acestei țări. Nu e glumă. E prima oară când alegerile încep să semene a Revoluție”.
Gabriel Liiceanu: „45 de ani din viața mea s-au scurs într-o dictatură teribilă în totalitarism. Ce să le spui acestor oameni? Voi votați coșmarul? Vreți să nu mai aveți nici ce mânca? Nici cu ce vă încălzi? Să vă spună cineva ce aveți voie să citiți și ce nu?”
Liliana Nicolae: Dincolo de nemulțumirea față de clasa politică și lipsa de acțiune sau de reacție a unora dintre reprezentanți, sunt sondaje care arătau încă de acum câțiva ani că un procent important dintre tinerii români – iată, am în față cifrele unui sondaj Globsec: 41 % dintre tinerii români născuți după 89 spun că o dictatură ar fi mai bună pentru România.
Gabriel Liiceanu: „Tinerețea are avantajele și dezavantajele ei. Câtă vreme n-ai o experiență suficientă de viață, câtă vreme nu ai o cultură istorică, poți să ajungi să spui asemenea enormități. Să ajungi să spui că o dictatură e preferabilă. Dar am trăit… 45 de ani din viața mea s-au scurs într-o dictatură teribilă în totalitarism. Ce să le spui acestor oameni? Voi votați coșmarul? Vreți să nu mai aveți nici ce mânca? Nici cu ce vă încălzi? Să vă spună cineva ce aveți voie să citiți și ce nu? Ei nu au părinți, n-au bunici care le-au spus ce înseamnă comunismul? Este halucinant! Deci că e legionarism, că extremă dreaptă, că e comunism…totul duce la coșmar istoric.
Imaginați-vă acești tineri că, de pe o zi pe alta, le-ar fi luate telefoanele, că, de pe o zi pe alta, le-ar fi luat tot ce au trăit în acești 35 de ani, accesul la o grămadă de bunuri… cu toate mizeriile aferente, mă rog! … e vorba de libertate – valoarea supremă a unui om. Cum adică? Nu mai vreau să fiu liber? Vreau să-mi spună altul ce să fac de când mă trezesc, până mă culc? Ce să gândesc, ce am voie să spun și ce nu … Nu știu cum să te lupți cu așa ceva”.
Gabriel Liiceanu: „Câtă vreme eu simt că ceea ce se întâmplă este extrem de primejdios, frica mă apără”
Liliana Nicolae: Ați mărturisit recent că vă este frică în acest momente de faptul că există pericolul ca România să se întoarcă în urmă cu 35 de ani.
Gabriel Liiceanu: „Frica e reacția firească la o primejdie. Câtă vreme eu simt că ceea ce se întâmplă este extrem de primejdios, frica mă apără, și e foarte bine să spui: mi-e frică, nu vreau să mă întorc de unde am plecat înainte de 90 și acum problema este să să nu accepți să faci tot ce depinde de tine e prea mare miza jocului, sunt foarte mulți oameni, bănuiesc mai mult de 2 milioane cei care nu ar accepta ideea că își pierd libertatea. Care nu e un cuvânt gol! Este o formă de existență, cel puțin decent, dacă nu … la nivelul demnității umane”.
Sursa foto: Inquam Photos / Bogdan Buda
