Patru piese aparținând tezaurului românesc – coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice – au fost furate de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Acestea ar fi fost scoase ilegal din țară, iar cazul a ajuns la Parchetul General. Era nevoie de o hotărâre de Guvern în acest sens care nu a fost niciodată emisă, a confirmat premierul Marcel Ciolacu. Acum, fostul ministru al Culturii, Lucian Romașcanu, cere explicații de la Raluca Turcan, în mandatul căreia a fost organizată expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”. Într-un răspuns pentru Europa FM, Raluca Turcan precizează că noile reglementări introduse în 2023 se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate mai multe autorități și instituții. Paragraful reglementează astfel, spre exemplu, implicarea unor instituții militare în transportul exponatelor cum a fost cazul expoziției de la Roma. Singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este Muzeul Național de Istorie aflat în subordinea Ministerului Culturii, a mai precizat Raluca Turcan.
Într-o intervenție telefonică la emisiunea „România în Direct” la Europa FM, Mihaela Simion, muzeograf la la Muzeul Național de Istorie a României, afirmă că obiectele furate „au o valoare inestimabilă” și prezintă conotații care țin de patrimoniul cultural universal. Furtul acestora este unul probabil făcut la comanda unu colecționar excentric – precizează Mihaela Simion. De altfel, muzeele din România nu sunt în cea mai bună stare, atrage atenția muzeograful, care amintește de proteleste organizate anul trecut în Noaptea Muzeelor. „Majoritatea revendicărilor noastre au fost legate de starea în care se găsește patrimoniul, de nenorocirea în care se găsește infrastructura muzeală, de problemele legate de subfinanțarea cronică a domeniului”, subliniază Mihaela Simion.
Mihaela Simion: „Este vorba de obiecte de o valoare inestimabilă”
Cătălin Striblea: Ce valoare, dar nu neapărat în bani vă întreb, ce valoare au obicetele acestea pe care tocmai le-am pierdut?
Mihaela Simion: „Nu se pune problema cuantificării normale în bani. Este vorba de obicte de o valoare inestimabilă. În cazul coifului, el este unul unicat. Greu de cuantificat din punct de vedere material. Ele au conotații și încărcături care țin de, practic, patrimoniul cultural nu numai al României, ci de patrimoniul cultural universal”.
Mihaela Simion: „Atât eu, cât și toți colegii mei suntem – puțin spus – în stare de șoc”
Cătălin Striblea: Doamna Simion, bănuiesc că în decursul carierei dumneavoastră v-ați întâlnit cu obiectele acestea, bănuiesc că sunteți mai atașată emoțional decât noi, restul, cei care ne uităm de departe. Cum simțiți dumneavoastră pierderea asta?
Mihaela Simion: „Atât eu, cât și toți colegii mei suntem – puțin spus – în stare de șoc. Practic, discuțiile între noi, și fără să exacerez, se poartă cu lacrimi în ochi. Nu ne dorim în momentul acesta decât o minune olandeză ca piesele să se întoarcă înapoi. Sigur că este un moment foarte greu. E o adevărată nenorocire și ce pot spune este că trebuie să facem în așa fel încât lucrurile astea să nu se mai repete, chiar dacă sunt foarte greu de controlat. Sunt extrem de greu de controlat”.
Mihaela Simion: „Este, fără discuție, un furt probabil la comanda unui colecționar excentric”
Cătălin Striblea: Am o curiozitate. Când furi așa ceva, doamna Simion, ce poți să faci cu obicetele astea?
Mihaela Simion: „Se vehiculează în momentul acesta în spațiul public ideea că au fost furate spre a fi topite. Nu se merită organizarea unui astfel de jaf și o asemenea logistică pe care probabil au gândit-o cu minuțiozitate atacatorii pentru câteva kilograme de aur. Cum bine spunea la un moment dat un expert criminalist: pentru asta spargi un magazin de bijuterii. Este, fără discuție, un furt probabil la comanda unui colecționar excentric. Fiecare zi care trece nu este în favoarea noastră. Noi sperăm să fie foarte repede prinși autorii și să recuperăm piesele, pentru că altfel își vor pierde urma. Sigur că au fost piese probabil de multă vreme și-au încercat norocul acolo unde au considerat că pot avea șanse de succes”.
Mihaela Simion: „Majoritatea revendicărilor noastre au fost legate de starea în care se găsește patrimoniul, de nenorocirea în care se găsește infrastructura muzeală, de problemele legate de subfinanțarea cronică a domeniului”
Cătălin Striblea: Ați scris un text pe Facebook care spuneți așa: că dincolo de aceste obiecte, la dumneavoastră în muzeu, de exemplu, sunt 17 milioane de obiecte valoroase, dar că acest muzeu, de 20 de ani este închis parțial și că de fapt multe alte piese de patrimoniu inestimabile ar putea fi pierdute într-o singură zi dacă e un cutremur sau o catastrofă de genul acesta. Pentru că, să le spunem oamenilor, lucrați într-o instituție care este cu un risc seismic uriaș din câte știm așa, public. Cum este situația asta?
Mihaela Simion: „Nu este doar părerea mea. Este părerea întregului colectiv a Muzeului Național de Istorie a României. Am făcut nenumărate demersuri, inclusiv pe linie sindicală. Nu uitați că anul trecut, de Noaptea Muzeelor, toți muzeografii din România au protestat. Majoritatea revendicărilor noastre au fost legate de starea în care se găsește patrimoniul, de nenorocirea în care se găsește infrastructura muzeală, de problemele legate de subfinanțarea cronică a domeniului”.
Mihaela Simion: „În fiecare zi scot noi artefacte de o valoare extraordinară, care, la rândul lor, intră în inventarul statului român și devin obiecte de muzeu”
Cătălin Striblea: Ați descrie, mai curând, situația ca fiind una foarte rea.
Mihaela Simion: „Foarte rea. În ceea ce privește Muzeul Național, așa este. Avem 17 milioane de obiecte – artefacte și alte elemente – cifra este atât de impresionantă. Acest patrimoniu se îmbogățește an de an. Eu în momentul acesta sunt pe un șantier arheologic. În fiecare zi scot noi artefacte de o valoare extraordinară, care, la rândul lor, intră în inventarul statului român și devin obiecte de muzeu, parte din această moștenire culturală a statului român, dar nu numai. Moștenirea culturală universală”.
Ascultați povestea brățărilor dacice într-un reportaj Lumea Europa FM intitulat „Întoarcerea brățărilor dacice” și realizat în 2022
Sursa foto: MNIR
