Prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans se află, joi, în vizită în România.
Oficialul de ka Bruxellles are programate întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis, cu preşedinţii Parlamentului, cu premierul, cu ministrul Justiției și cu șefa Direcției Anticorupție, notează Agerpres.
”Mă voi întâlni cu ea (Laura Kovesi – n.r.) şi cu ministrul Justiţiei, şi le voi asculta argumentele”, a declarat Frans Timmermans pentru caleaeuropeana.ro, marţi, la Bruxelles.
Prim-vicepreşedintele CE, responsabil pentru mai buna legiferare, relaţii interinstituţionale, statul de drept şi Carta drepturilor fundamentale, aşteaptă ca autorităţile de la Bucureşti să îi ofere explice propunerea de revocare a procurorului-şef al DNA, care a generat noi proteste de stradă ale celor care îi susțin activitatea.
“DNA este o instituţie care funcţionează eficient şi care se află deja de ani buni în prima linie a luptei anticorupţie, contrar unei evaluări tendenţioase şi partizane prezentate de cineva opiniei publice săptămâna trecută, eficienţa DNA este departe de a fi contestată”, a spus Klaus Iohannis la prezentarea Raportului anual de activitate al Direcției Naționale Anticorupție pentru anul 2017.
“Felicitări, în primul rând, pentru întreaga activitate pe care ați desfășurat-o pe parcursul anului trecut! Am ascultat cu interes prezentarea raportului Direcției Naționale Anticorupție. Cifrele nu mint. Cifrele sunt reci, obiective.
Toate acestea demonstrează încă o dată că DNA este o instituție care funcționează eficient și care se află deja de ani buni în prima linie a luptei anticorupție.
Contrar unei evaluări subiective, tendențioase și partizane, prezentată opiniei publice de cineva săptămâna trecută, eficiența DNA este departe de a putea fi contestată: cu 107 procurori s-au soluționat peste 11.000 de cauze, adică, în medie, 100 și ceva de dosare de fiecare procuror.
Direcția Națională Anticorupție, ca parte a Ministerului Public, și justiția, în ansamblul său, asigură mecanismele necesare pentru a vindeca România de corupție. Din păcate, însă, asistăm în ultima perioadă la manifestări virulente ale disperării și la încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA, activitatea DNA și cu încercarea clară de a subordona justiția politicului. Inadmisibil!
Niște inculpați și condamnați penal, după ce au fost prinși de instituțiile statului încălcând legea, s-au unit pentru a-i discredita pe cei care i-au cercetat. Dar, așa cum spune un proverb românesc, minciuna umblă cât umblă, până i se înfundă. Toate aceste acțiuni concertate în plan mediatic nu au șanse de reușită.
Cei care le-au pus la cale sunt cei care au rămas în trecut, care trăiesc cu iluzia că puterea înseamnă privilegii și se exercită prin abuz.
Spre nenorocul lor, democrația s-a consolidat în România, justiția este acum independentă și eficientă, iar spiritul civic al societății românești se manifestă în ultima vreme cu mult curaj.
Vreau să fiu foarte clar cu privire la un lucru: în lupta dintre nou și vechi, dintre cei care trăiesc din corupție și cei care combat corupția, dintre cei care se gândesc la viitorul acestei țări și cei care se gândesc doar la propriul viitor, va câștiga România modernă, europeană, care acționează în baza valorilor democrației occidentale și a statului de drept! Oare de ce mi-am amintit de sintagma democrație originală? Cred că și de acolo ni se trage ceva legat de corupție și abuzul de putere.
În cei 16 ani care s-au scurs de la apariția Parchetului Național Anticorupție, am fost cu toții martori la o creștere a capacității statului de a combate corupția, progres recunoscut nu doar de români, ci și de toți partenerii noștri externi.
În tot acest timp, nu doar instituțiile s-au schimbat. Societatea românească s-a maturizat ca urmare a consolidării democrației.
Susținerea fără precedent pe care oamenii au arătat-o valorilor statului de drept ne arată că cetățenii își doresc o Românie demnă, o justiție dreaptă și o societate în care cei care se plasează, sau încearcă să se plaseze, deasupra legii răspund pentru faptele lor, indiferent de poziție, funcție, avere sau statut social.
Încrederea în justiția din România este dată de cei care însuflețesc sistemul judiciar. Magistrații sunt repere de comportament în cadrul oricărei societăți democratice. Integritatea și profesionalismul acestora trebuie să rămână standarde de referință pentru societatea românească.
Din acest motiv, abaterile individuale care riscă să afecteze prestigiul unui întreg corp profesional trebuie prevenite și corectate cu fermitate și promptitudine de către instituțiile cu atribuții în domeniu.
Incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut dăunează grav societății românești.
În tot acest context intern, deloc liniștit, actorii sistemului de justiție din România au dat dovadă de profesionalism și unitate pentru apărarea principiilor care le guvernează activitatea.
Am deplină încredere că instituțiile statului cu atribuții în domeniu și asociațiile profesionale ale magistraților vor continua să se manifeste atunci când independența justiției este în pericol.
Procesul de transformare democratică a unei societăți este unul de durată. Cred că România are nevoie de dezvoltarea unor politici publice și a unei legislații care să pună mai mult accent pe măsurile de prevenire a faptelor de corupție și pe educarea cetățenilor, în special, evident, a tinerilor, cu privire la efectele negative, efectele nocive ale corupției de orice fel.
Prin activitatea sa, Direcția Națională Anticorupție a arătat că principiile statului de drept nu sunt simple deziderate, ci realități pe care le trăim cu toții. O societate care se clădește pe un asemenea fundament are mai multe șanse de dezvoltare și de prosperitate.
Veți avea în mine un partener și un susținător al aplicării acestor principii”, a transmis Klaus Iohannis, miercuri, la Prezentarea Raportului anual de activitate al Direcției Naționale Anticorupție pentru anul 2017.
Ministrul Justiţiei a anunţat, cu o zi înainte, în şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM, în care s-a dat aviz negativ cererii sale de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, că nu va participa la evenimentul în care se va prezenta raportul de activitate pentru 2017 al instituţiei.
Prezentarea raportului de activitate are loc în timpul desfăşurării procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, inițiată de de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Avizul negativ dat, marţi, de Secţia pentru Procurori a CSM va fi motivat, iar ulterior va fi transmis preşedintelui României.
“Este un moment în care analizăm ce am făcut bine, analizăm ce nu am făcut bine, ce am greşit. Este important că analiza noastră poate fi utilă pentru fundamentarea unor decizii privind reducerea corupţiei în România. Anul 2017 a fost un an dificil în lupta împotriva corupţiei. Însăşi demersul de a lupta împotriva corupţiei a fost puternic contestat. Şi a fost pus sub semnul întrebării. (…) Ne punem întrebarea: avem instituţii mai curate, justiţia face suficiente eforturi pentru a eradica acest fenomen sau sunt necesare şi alte măsuri”, a spus Laura Codruţa Kovesi.
Procurorii anticorupție au avut în lucru pentru 11.000 de dosare, soluţionând în jur de 4.000 dintre acestea.
Aproape o mie de inculpaţi au fost trimişi în judecată. O treime aveau funcţii de conducere sau de demnitate publică. Unele sume obţinute din ilegalităţi au finanţat campanii electorale. Totuși, recuperarea prejudiciilor întârzie.
