Fosilele unui mamifer preistoric, contemporan acum aproape 70 de milioane de ani cu dinozaurii pitici din Transilvania, au fost descoperite în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului (GDTH) de o echipă internaţională de cercetători, condusă de dr. Zoltan Csiki-Sava, de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al GDTH, din echipa de cercetare au făcut parte renumiţi paleontologi la nivel mondial printre care Mátyás Vremir de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Stephen Brusatte de la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie, respectiv Meng Jin şi Mark Norell de la Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York.
Este vorba despre o parte dintr-un schelet care include şi resturi ale craniului şi dentiţiei şi care a permis, în premieră, reconstituirea corpului şi estimarea greutăţii acestui animal preistoric.
Specia poartă numele de multituberculate, de la forma şi structura specială a dinţilor.
Ce e interesant la această specie? Comparativ cu dimensiunea animalului, creierul era de dimensiuni relativ reduse, dar modern în alcătuire. În plus, regiunile creierului responsabile pentru văz, auz şi miros erau bine dezvoltate. Cercetătorii spun că mamiferul trăia pe insulă, acelaşi mediu care a provocat şi reducerea dimensiunii dinozaurilor pitici – transmite corespondenta Europa FM, Monalise Hihn .
Noua specie de mamifer, cu o vechime de 68 de milioane de ani, a fost identificată pe baza unui schelet parţial descoperit într-un sit de pe teritoriul Geoparcului UNESCO.
Noul mamifer preistoric, care a coexistat cu dinozaurii pitici din fosta Insulă a Haţegului la sfârşitul perioadei Cretacic, a primit numele de “Litovoi tholocephalus”.
“Numele a fost ales pentru a onora unul dintre primii voievozi medievali ai zonei care a avut sub stăpânire inclusiv regiunea Haţegului. În plus, acest nume a fost considerat potrivit şi pentru că ruda cea mai apropiată a multituberculatului Litovoi este Barbatodon. Acesta era un alt mamifer contemporan dinozaurilor pitici, descoperit în urmă cu circa 30 de ani şi al cărui nume derivă, la bază, din cel al voievodului Bărbat, frate şi succesor al lui Litovoi”, se precizează în comunicat.
Primul craniu parţial al unui mamifer multituberculat a fost descoperit însă pe teritoriul Geoparcului în urma cu circa 40 de ani şi a fost denumit “Kogaionon”, în amintirea legendarului munte sfânt al dacilor.
Craniul reconstituit al mamiferului. Sursa foto: dr. Zoltán Csiki – Sava
