”Am avut o comunicare cu Comisia Europeană, vom face un lucru mult mai bun. Vom încerca să producem vaccinul la noi în România, la Cantacuzino”,a declarat, sâmbătă, premierul Florin Cîțu.
Florin Cîțu a anunțat că România poartă discuții cu Comisia Europeană pentru a produce unul dintre vaccinurile anti-Covid la Institutul Cantacuzino.
Premierul a făcut afirmația în timpul unor declarații de presă susținute la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”.
În România sunt deja administrate vaccinurile anti-Covid produse de Moderna și Pfizer BioNTech.
Vaccinul AstraZeneca este al III-lea vaccin împotriva COVID-19 disponibil pentru derularea campaniilor de vaccinare în statele membre ale Uniunii Europene și, implicit, în România.
Vaccinul dezvoltat de AstraZeneca/Oxford (ChAdOx1-S) este un vaccin cu vector viral nereplicativ. Există alte vaccinuri aflate în curs de dezvoltare bazate pe această tehnologie împotriva unor boli cauzate de virusuri precum HIV și Zika. Un vaccin împotriva Ebola bazat pe un vector viral nereplicativ a fost autorizat deja în Uniunea Europeană.
Aceste tipuri de vaccinuri utilizează un alt virus, în cazul vaccinului ChAdOx1-S un adenovirus, pentru a transporta un fragment din informația genetică a virusului SARS-CoV-2 în celulele de la locul administrării, care ulterior sintetizează proteina Spike a SARS-CoV-2. Această proteină va fi recunoscută de către sistemul imunitar ca fiind străină organismului și vor fi produși anticorpi și celule care sa o atace. Dacă mai târziu persoanele vaccinate se întâlnesc cu virusul SARS-CoV-2 organismul lor îl va recunoaște și va fi pregătit să se apere.
Adenovirusul utilizat pentru dezvoltarea vaccinului AstraZeneca nu infectează în mod normal oamenii, este izolat de la cimpanzei, și este modificat astfel încât să își piardă capacitatea de a se multiplica.
La fel ca și în cazul vaccinurilor pe bază de ARN mesager, unul dintre avantajele majore este timpul scurt necesar pentru dezvoltare și producție.
