Participanţii la flashmob au purtat măşti chirurgicale pe nas şi gură, în semn de protest la adresa Primăriei Generale a Bucureștiului, care nu ia măsuri cu privire la poluarea aerului din oraş.
La acţiunea organizată de Grupul de Initiativa Civica Kiseleff şi sprijinită de CeRe au participat în jur de 40 de persoane. La finalul acțiunii, 23 de grupuri civice şi organizaţii au transmis o scrisoare deschisă către Gabriela Firea şi consilierii generali ai Bucureștiului.
Ce conține scrisoarea adresată primarului general al Bucureștiului și consilerilor generali
Stimată Doamnă Primar General,
Stimați membri ai Consiliului General al Municipiului București,
Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, Centrul de Resurse pentru participare publică împreună cu organizațiile semnatare doresc să atragă atenția asupra toxicității aerului pe care îl respirăm în București. Vă solicităm măsuri urgente și coerente pentru îmbunătățirea calității aerului.
În momentul de față, legislația românească privind calitatea aerului nu respectă cerințele europene, monitorizarea calității aerului este incompletă, mai multe substanțe poluante înregistrează valori peste limitele stabilite de către Uniunea Europeană sau cele recomandate de către Organizația Mondială a Sănătății, iar populația nu are o modalitate la îndemână pentru a evalua în mod realist calitatea aerului pe care îl respiră.
Apelul pe care îl facem către dumneavoastră se datorează responsabilităţii pe care o aveţi faţă de cetăţenii Bucureștiului. Costurile umane ale poluării din București sunt uriașe și cer măsuri imediate pentru atenuarea problemei. Numeroase studii de specialitate, Uniunea Europeană si Organizația Mondială a Sănătății apreciază efectele poluării atmosferice asupra sănătății oamenilor (în special în privința pulberilor în suspensie PM2.5 și PM10) ca fiind extrem de serioase. Poluarea aerului omoară de 10 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere (Comisia Europeană, 2017). Efectele poluării precum cancerul pulmonar, boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, infecțiile respiratorii și boala pulmonară obstructivă cronică (Studiu CE Delft, 2018) sunt responsabile pentru 23.960 de decese premature anual (Agenția Europeană a Mediului, 2017). În anul 2009, aproximativ 60% din totalul deceselor au fost cauzate de boli respiratorii și cardio-vasculare, conform studiului efectuat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.
Copiii sunt categoria cea mai vulnerabililizată de calitatea și compoziția aerului, deoarece inhalează mai mult aer raportat la greutatea corporală și frecvența respiratorie este mai mare. Ei prezintă o vulnerabilitate crescută la nivelul alveolelor datorită contactului scăzut cu alergeni. De asemenea, prin prisma faptului că petrec mai mult timp în aer liber, expunerea lor la substanțele toxice este mai mare. Poluarea aerului a fost corelată cu o creștere a ratei mortalității infantile, în special fracțiunea post-neonatală, prin creșterea incidenței infecțiilor respiratorii.
Pentru comunitatea noastră, care se reunește cu regularitate în Parcul Kiseleff, calitatea aerului este un subiect fierbinte. Cu o incidență crescândă a afecțiunilor respiratorii în rândul copiilor, mulți părinți decid să migreze către zonele rezidențiale din afara Bucureștiului, unde transportul în comun este cvasi inaccesibil, fiind astfel nevoiți să se deplaseze cu mijloace motorizate . Pentru cei care au rămas în zonă și nutresc încă speranța că schimbarea nu este departe, fiecare zi este o aventură. Viața de pieton sau de biciclist (pentru cei mai curajoși dintre noi) este dură și plină de obstacole, dintre care aș enumera gazul sufocant al țevilor de eșapament, slalomul printre mașini parcate neregulamentar, diverse ornamente amplasate de primăriile de sector pentru a abate atenția de la calitatea trotuarului, panouri publicitare, etc.
Copiii noștri își doresc să se joace în aer liber, la fel de mult cum își doresc să meargă pe jos spre școală, însă “efectul benefic al mersului pe jos este anulat de o plimbare scurtă pe o stradă cu trafic intens” (conform studiului Imperial College și Peking University publicat în The Lancet, 2017). De asemnea “plimbarea pe o stradă cu trafic aglomerat duce la scăderea funcției pulmonare” conform aceluiași studiu. Experiența drumului spre școală fie pe jos, fie cu transportul în comun este de neînlocuit și are efecte pozitive asupra copiilor: combaterea sedentarismului, variații ale presiunii sistolice mai mici, întărirea sistemul imunitar prin reducerea stresului, etc. Haideți să le redăm posibilitatea să circule pe jos prin măsuri coerente de îmbunătățire a aerului!
Considerăm că socializarea copiilor în trafic între două semafoare nu este o socializare de calitate, indiferent câte măsuri din categoria car sharing, vouchere pentru combustibil veți considera oportun să adoptați. Poluarea auto este clasificată de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind carcinogen de grup 1 (IARC – Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului din cadrul OMS). În plus profilul parcului auto la nivel național nu este tocmai încurajator. Conform datelor Direcției permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, după desființarea timbrului de mediu în anul 2017, au fost înmatriculate peste 520 000 de mașini second-hand. Chiar ne dorim ca astfel de mașini să primească vouchere pentru combustibil, în condițiile în care drumul către școală este mai scurt de 3 km și poate fi o plimbare plăcută cu efecte benefice?
Ne-am bucura și am sprijini astfel de măsuri:
- Realizarea de trotuare accesibile pietonilor;
- Realizarea de trasee sigure pentru biciclete;
- Realizarea de trasee dedicate transportului public (inclusiv pentru TAXI şi biciclete);
- Dezvoltarea transportului în comun;
- Finalizarea Centurii Bucureștiului
Suntem încrezători în buna credinţă şi în dorinţa dumneavoastră de a veni în sprijinul cetățenilor afectați de calitatea aerului și vă solicităm o poziție oficială asupra aspectelor sesizate de noi.
Cu deosebită considerație,
Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff
Centrul de Resurse pentru participare publică
ActiveWatch
Asociația “Dăruiește Viața”
Observatorul Român de Sănătate
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Asociația Grow Up Romania
Fundația Comunitară București
Asociația Biosilva
Asociația Greenitiative
Asociația MaiMultVerde
Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu
Grupul Civic Inițiativă pentru Bragadiru
Grupul Civic Iancului
Inițiativa Prelungirea Ghencea
Grupul de Inițiativă Civică Timpuri Noi
Grupul de Inițiativă Lacul Tei
Grupul Floreasca
Floreasca Civică
Reper 21
Asociația Mai Bine Iași
Grupul de Inițiativă Civică Tudor Vladimirescu
Grupul de Inițiativă Civică Sala Palatului
