Intrarea în această alianță militară este cea mai bună opţiune pentru Finlanda pentru a-şi garanta securitatea naţională, a apreciat comisia de apărare din Parlamentul finlandez, care și-a dat avizul favorabil pentru demers.
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto, alături de premierul Sanna Marin, au anunțat, joi, aderarea ţării la NATO, transmite BBC, o decizie care înseamnă o schimbare majoră în politica sa de securitate pentru ţara nordică după invazia rusă din Ucraina.
După anunțul președintelui, grupurile parlamentare vor aproba depunerea candidaturii.
În țara vecină, social-democraţii aflaţi la putere în Suedia vor decide duminică dacă susţin o candidatură istorică a ţării lor la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care să o apere de Rusia.
O susţinere a unei posibile aderări, care ar constitui o schimbare majoră a liniei de până acum a partidului premierului Magdalena Andersson, ar deschide calea spre o candidatură a Suediei la NATO, potrivit analiştilor.
Suedia şi Finlanda s-au menţinut în afara alianţelor militare timp de decenii, însă opinia publică şi numeroşi responsabili politici se pronunţă acum în favoarea unei aderări la NATO, pe fondul îngrijorării provocate de războiul din Ucraina.
Rusia, cu care Finlanda are o graniţă de 1.300 km şi o istorie de conflicte înainte de 1945, a avertizat că va desfăşura arme nucleare şi rachete hipersonice în exclava sa Kaliningrad de la Marea Baltică dacă Finlanda şi Suedia vor decide să se alăture Alianţei Nord-Atlantice.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunea recent că cele două ţări sunt două naţiuni non-membre cele mai apropiate de alianţă şi că, în cazul în care îşi vor înainta candidatura, ele ar fi primite “cu braţele deschise”.
