Unul din patru adulţi cu vârsta de peste 40 de ani dezvoltă aceastã aritmie pe parcursul vieţii. Se estimează că prevalenţa bolii se va dubla în următorii 50 de ani, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte.
În mod normal bătăile inimii sunt ritmice. Apariția pulsului neregulat însoțit de palpitații, amețeală, durere în piept sau oboseală sunt simptome ale fibrilației atriale. Pentru diagnostic este necesară efectuarea unei electrocardiograme.
Ritmul rapid și neregulat afectează mușchiul inimii și determină slăbirea sau întinderea acestuia.
Fibrilația atrială constituie un factor major de risc pentru atacul vascular cerebral, consecințele fiind severe, adesea permanente cu probabilitate crescută de deces.
Un stil de viață sănătos, nutriția corectă, tratamentul hipertensiunii, precum și alte măsuri pot preveni fibrilația atrială prin protecția oferită împotriva bolilor cardiace.
