Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale, a fost invitatul lui Tudor Mușat în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. „România a susținut traversarea a 14 milioane de tone de cereale și oleaginoase din Ucraina”, a explicat Cezar Gheorghe. Mai mult, „Din 14 milioane de tone au rămas în România 3,75 milioane de tone. Ceea ce înseamnă că în piața românească 3,75 de milioane de tone de mărfuri ucrainene au luat locul a 3,75 de milioane de tone de mărfuri românești”, a mai explicat expertul în comerțul cu cerealele.
„Cred că ar fi bine să negociem cu partea ucraineană condițiile pentru că dacă ne uităm și analizăm cifrele, care sunt cele mai importante, putem vedea cu multă claritate că România a susținut traversarea a 14 milioane de tone de cereale și oleaginoase din Ucraina: ceea ce înseamnă că din acea linie de solidaritate 47% au trecut prin România – este un procentaj foarte mare. Pentru că România a ajuns să fie varianta cea mai ieftină din acest complex compus din liniile de solidaritate și coridorul cerealelor din Odesa și este logic ca aceste mărfuri pe aici să vină”, a explicat Cezar Gheorghe la Europa FM.
„Prima condiție este una fără de care nu se poate: este să fie doar tranzit și nu import de mărfuri ucrainene în România, pentru simplul motiv și totul poate fi spus într-o singură propoziție: din 14 milioane de tone au rămas în România 3,75 milioane de tone. Ceea ce înseamnă că în piața românească 3,75 de milioane de tone de mărfuri ucrainene au luat locul a 3,75 de milioane de tone de mărfuri românești. O piață internă covârșită de mărfurile ucrainene mult mai ieftine față de originea românească”, a adăugat Cezar Gheorghe.
Cezar Gheorghe: „Din tot ce a exportat Ucraina, 42,5% a ajuns în Uniunea Europeană”
Tudor Mușat: Dacă suntem într-o economie de piață, nu este normal ca traderii, comercianții de cereale să vină și să spună <<Iau marfa cea mai ieftină pentru că vreau să fac profitul cât mai mare? De ce nu vindeți și voi, fermierii români, la prețuri mai mici?>>
Cezar Gheorghe: „Absolut de acord cu această, să spunem, propoziție, numai că avem niște lucruri care nu sunt conforme: tot ceea ce sa întâmplat în ultimul an este sub umbrela regulamentului 870 din 2022 a Comisiei Europene, care statuta aceste linii de solidaritate pentru tranzit, nu pentru import. Tranzitul acesta era pentru a ajuta țările africane.
Însă cu multă acuratețe pentru cifre, din tot ce a exportat Ucraina, 42,5% a ajuns în Uniunea Europeană – în unități de procesare, în unități de producere a forajelor și așa mai departe. De ce acest lucru? Uniunea Europeană a fost pustiită de secetă sezonul trecut, ne aducem aminte foarte bine, și a avut o producție de porumb devastată.
De la un potențial de 70 de milioane de tone a recoltat Uniunea Europeană doar 52 de milioane de tone. Fapt care a făcut necesar importul de mărfuri ucrainene – așa s-a ajuns sub această umbrelă de netaxare a mărfurilor ucrainene, ca această marfă să rămână și să fie importată în România”.
Tudor Mușat: Au rămas ilegal? S-a încălat explicit o lege?
Cezar Gheorghe: „Nu, nu s-a încălcat nimic”.
Cezar Gheorghe: „Țările sărace africane au primit doar 14,2 procente din toată marfa ucraineană”
Tudor Mușat: Au fost văduvite țările sărace ale planetei de aceste transporturi de grâne sau pur și simplu au ajuns și acolo unde ar fi trebuit să ajungă națiunile subdezvoltate din Africa – asta ni se spunea anul trecut că trebuie să ajungă în aceste țări care sunt în pragul foametei dacă nu primesc aceste cereale. A fost excedent și au ajuns și acolo și au rămas și în Uniunea Europeană, ca să știm dacă am păcălit pe cineva.
Cezar Gheorghe: „Eu cred că cifrele ne dau exactitatea detaliilor: țările sărace africane au primit doar 14,2 procente din toată marfa ucraineană”.
Tudor Mușat: Era de ajuns?
Cezar Gheorghe: „58 de milioane de tone a fost nivelul exportului, începând de la 1 iulie 2022 până azi. Deci din acest volum, 42,5% a ajuns în Uniune, 14,5% în țările sărace africane, China a luat o mare porție de porumb. Ca și alte țări din Asia, ca destinații tradiționale din Orient.
42,5% în Uniune versus 14,2%. Nu cred că doar de 14 era nevoie, însă acest regulament a fost făcut cu foarte, foarte multă scăpări, fără pârghii și chei de control și azi trebuie să repunem condițiile în niște limite normale. Nu numai importul a cauzat: a fost un efect în cascadă.
Importul și tranzitul au generat o deplasare a logisticii românești și vorbim despre firmele de transport cu autocamioane, companiile care dețin vagoane pe căile ferate sau companiile private. Flotele de barje ale anumitor companii românești s-au deplasat către marfa ucraineană pentru că acolo era profitul mai mare – cu alte cuvinte, comercianții ucraineni plăteau mai bine și astfel am ajuns la o exacerbare a costului logistic cu 65-70% față de zona de dinainte de război. Lucru care a afectat în mod firesc buzunarele fermierului român”.
„Un cost de înființare al unui hectar în Ucraina este aproximativ la jumătate față de un cost de înființare în România, care este o țară membră UE și respectă toate normele, procedurile și substanțele în ceea ce privește înființarea unui hectar”, a mai spus Cezar Gheorghe.
Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei” aici:
Sursa foto: Pixabay
Citește și: România, al doilea cel mai mare importator de grâu din UE | AUDIO
