În așteptarea alegerilor parlamentare de duminică, prezentăm tendințele anuale privind încrederea în personalitățile de pe scena politică autohtonă, precum și evoluția intenției de vot pentru principalele partide politice din România. Prezentul comunicat a fost elaborat de IMAS Marketing și Sondaje pentru Europa FM.
Datele prezentate sunt extrase din Barometrul de Opinie Publică, secțiune inclusă în studiul IMAS ROmnibus, studiu realizat lunar pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1010 respondenți cu vârsta de 18 ani și peste.
La momentul noiembrie 2016, dintre personalitățile politice evaluate, pe primul loc în topul încrederii se află Klaus Iohannis, cu 33,1% încredere multă sau foarte multă. Această valoare este una comparabilă cu cea înregistrată la începutul anului 2016.
Per ansamblu, anul 2016 nu a fost caracterizat de fluctuații majore în ceea ce privește încrederea populației adulte din România în Klaus Iohannis, aproximativ o treime dintre respondenți au declarat ca au multă sau foarte multă încredere în actualul Președinte al României, valori maxime ale încrederii fiind îregistrate în perioada februarie-martie 2016.
Klaus Iohannis este urmat în topul încrederii de Dacian Cioloș cu 32,9%. Valoarea maximă înregistrată în acest an de actualul Premier a fost în ianuarie, când 34,7% dintre românii de 18 ani și peste au declarat că au multă sau foarte multă încredere în Dacian Cioloș.
Călin Popescu Tăriceanu este cotat la 26,3% încredere multă sau foarte multă, ocupând a treia poziție în ierarhia încrederii în personalitățile politice evaluate. În a doua parte a anului 2016, se observă o stabilizare a încrederii populației în actualul Președinte al Senatului României, după ce, în perioada ianuarie 2016 – aprilie 2016, Călin Popescu Tăriceanu a înregistrat o creștere de 10 procente în nivelul de încredere exprimat de populația adultă a țării (de la 20,5% în ianuarie, la 30,9% în aprilie).
La o distanță semnificativă statistic de primii trei clasați în ierahia încrederii se află trio-ul Liviu Dragnea (18,3%), Traian Băsescu (17,6%) și Alina Gorghiu (10,0%).
Datele din Barometrul de Opinie realizat în noiembrie 2016 îl plasează pe Liviu Dragnea la 18,3% încredere multă sau foarte multă, o creștere semnificativă statistic față de minimul anual înregistrat în luna aprilie (10,5%).
În ceea ce îl privește pe fostul Președinte al României, Traian Băseascu, acesta a început anul 2016 cu un nivel de încredere de 12,0%, ajungând în luna noiembrie la 17,6% încredere multă sau foarte multă. Dintre cele șase personalități politice evaluate, Alina Gorghiu are cel mai constant profil, menținându-se lunar în jurul valorii de 10%.
Opțiunile de vor pentru partidele politice
În ceea ce privește opțiunea pentru partidele politice, clasamentul este următorul: PSD cu 44,8% din opțiunile exprimate, urmat de PNL cu 26,2% și de partidele care întrunesc mai puțin de 10 procente – ALDE, PMP, UDMR, USR, PRU și altele.
Procentele înregistrate de Partidul Social Democrat rămân relativ constante pe tot parcursul anului, în cazul acestui partid neînregistrându-se diferențe notabile de la o lună la alta.
Diferențe statistic semnificative pot fi însă remarcate în cazul Partidului Național Liberal, unde se înregistrează aproximativ 6 procente diferență, în scădere, între luna ianuarie 2016 și luna noiembrie, lună anterioară alegerilor parlamentare. Pe de altă parte, în cazul ALDE se remarcă o ușoară creștere în ceea ce privește intenția de vot înregistrată în decursul anului 2016.
Pentru USR intenția de vot a fost măsurată în decursul a două luni, septembrie și noiembrie 2016, iar valoarea înregistrată variază în jurul a 5% (procentul de încredere asociat liderului partidului, Nicușor Dan, era de aproximativ 10% în luna noiembrie 2016).
Eşantionul pentru acest studiu este probabilist, multistratificat, cu extragere aleatoare a persoanei. Sunt intervievate 1000 de persoane, în vârstă de 18 ani și peste. Interviurile se realizează telefonic, în sistem CATI (Nipo Software), iar alegerea persoanelor incluse în eşantioanele lunare este independentă şi aleatoare (nu sunt utilizate paneluri cu respondenți). Eşantionarea se face prin combinarea interviurilor efectuate pe telefonul mobil cu cele efectuate pe telefonul fix.
