Marea Britanie şi Olanda sunt primele state care organizează alegeri pentru Parlamentul European. Urnele se deschid astăzi în cele două ţări.
La nivelul întregului bloc comunitar, scrutinul (programat între 22 şi 25 mai) riscă să fie marcat de absenteism şi de ascensiune formaţiunilor populiste şi eurosceptice.
Legislativul European numără 751 de fotolii, fiind singura instituție a Uniunii Europene ai cărei membri sunt desemnaţi prin votul populaţiei.
Marii Britanii îi revin, în baza principiului proporționalității degresive, 73 de locuri. Olandezii îi vor desemna pe cei 26 de eurodeputaţi.
În România, alegerile vor avea loc duminică, aşa cum de altfel se va întâmpla în majoritatea statelor comunitare (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria).
Austria este singura ţară unde tinerii pot vota dacă au împlinit 16 ani. În restul UE, vârsta minimă este de 18 ani. Votul este obligatoriu în Belgia, Cipru, Grecia și Luxemburg.
În România vor fi organizate 18.532 de secții de votare. 15 partide și alianțe, dar și 8 independenți își dispută cele 32 de mandate de europarlamentari la care România are dreptul.
Cetățenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate vor putea vota la secțiile de votare organizate în afara țării în baza cărții de identitate, cărții electronice de identitate, cărții de identitate provizorii sau a buletinului de identitate, iar românii cu domiciliul în străinătate votează în baza cărții de identitate provizorii, pașaportului diplomatic, pașaportului diplomatic electronic, pașaportului de serviciu, pașaportului de serviciu electronic, pașaportului simplu, pașaportului simplu electronic sau a pașaportului simplu temporar, după caz.
Cei aflați în ziua alegerilor în altă localitate decât aceea unde sunt înscriși pe lista electorală specială își pot exercita dreptul de vot, la orice secție de votare, în baza documentului de identitate valabil.
