Parlamentul European (PE) a adoptat joi o propunere de reformare a reglementărilor cu privire la primirea solicitanţilor de azil, relatează AFP.
Măsura vine pentru a uşura povara unor ţări care se află în prima linie la primirea migranților, precum Italia şi Grecia.
Astfel, Parlamentul propune un „mecanism permanent şi automat” de repartizare, care să-l înlocuiască pe cel actual – „regulamentul de la Dublin”.
Prezentul act desemnează prima ţară UE în care intră azilantul drept principalul responsabil al soluţionării cererii de azil.
Eurodeputaţii au adoptat cu 43 de voturi „pentru” și 18 „contra” acest text care va deveni, după confirmarea lui oficială, poziţia de negociere a PE cu statele membre Uniunii Europene.
Solicitanţii vor putea să fie transferaţi în orice moment din ţara în care au sosit către cele care nu şi-au atins încă „partea justă” de găzduiri, calculată în funcţie de PIB-ul şi demografia lor.
În cazul în care se refuză „partea”, ar putea exsita o sancţione, printr-o privare de anumite fonduri europene, cer eurodeputaţii.
Aceste propuneri merg mult mai departe decât cele ale Comisia Europeană, care prevedeau cote de repartizare numai în cazul unui aflux „excepţional”.
„Obiectivul meu este să creez un nou sistem de azil, fondat pe solidaritate, cu reguli clare şi stimulente ca ele să fie respectate atât de solicitanţii de azil, cât şi toate statele membre”, a subliniat eurodeputata suedeză Cecilia Wikström.
Însă, Consiliul este încă departe să fi adoptat o poziţie de negociere comună, în contextul în care unele națiuni au poziţii foarte diferite cu privire la primirea solicitanţilor de azil.
O majoritate a țărilor membre refuză principiul unui „mecansim permanent şi automat”, în timp ce altele – ca Ungaria şi Polonia – exclud în mod categoric orice idee de a primi solicitanţi de azil care au intrat în UE prin alte state membre, inclusiv într-o situaţie de criză majoră.
Parlamentul European a revizuit puternic reforma propusă în urmă cu un an şi jumătate de către CE, atentă să înveţe lecţia crizei migraţiei în care peste un milion de migranţi au debarcat pe coastele italiene şi greceşti în 2015.
