Petiţia online pentru demiterea procurorului care a ratat condamnările în Dosarul Ţăndărei a rămas fără răspuns, după două luni de la lansare.
La solicitarea Europa FM, DIICOT răspunde că analizează abia acum motivarea sentinţei prin care absolut toţi inculpaţii din acest masiv dosar de trafic de copii au fost achitaţi, la capătul a patru ani de anchete şi aproape zece ani de proces.
Expertul juridic Silvia Tăbuşcă, de la Centrul European pentru Educaţie şi Cercetare Juridică, explică, la Europa FM: „Ministerul Justiției nu a făcut nimic concret în acest caz, până acum, deși ministrul afirmă clar că în dosar au fost nereguli. Din decembrie până acum, nu am mai auzit nimic despre acest caz din partea ministrului”.
Invitat şi el în emisiunea Piaţa Victoriei, sociologul Gelu Duminică se declară convins că interlopii au avut parte de protecţie din partea funcţionarilor statului: “Un clan interlop este bine condus şi organizat de către gulerele albe. Este mai mult decât o complicitate. Cei mai mulți din clan sunt săgeți, coordonați de oameni poziționați mult mai sus. Când iți dispar sute de copii dintr-o comunitate, te intrebi «Ce Dumnezeu se întâmplă?»”.
Anchetatorii români au recunoscut traficarea a doar câteva sute de copii, dar numărul lor este mult mai mare, spune Silvia Tăbuşcă. Numărul lor este mai aproape de trei mii, numai în Marea Britanie, şi numai în acea perioadă, anii 2000 – 2004.
“Niciodată nu s-a ințeles de ce autoritățile române nu s-au uitat peste situația financiară, despre cum ajungeau banii la București. Rechizitoriul este slab documentat”, mai spune Silvia Tăbușcă.
Gelu Duminică afirmă că această rețea funcționa practic în toată Europa, iar membrii săi circulau între mai multe țări. De exemplu, copiii erau mutați în Spania când traficanții erau identificați în Marea Britanie.
“Este o rețea apărată de avocatul Dancu, avocat pe care puțin și-l permit. Oamenii aceia au fost apărați de acest avocat, care a fost consulul României la New York”, spune sociologul.
Motivarea spune că dovezile din supravegheri erau foarte puternice. Arătau probe care dovedesc o spălare de bani de cel puțin două milioane de lire. Ce s-a intamplat cu aceste probe?
Silvia Tăbușcă spune că aceste probe nu există la dosar, practic. Dacă procurorii foloseau acele înregistrări, nu există niciun dubiu pentru judecător ca este o legătură puternică între copii și cei care-i exploatau. “Înțelegerea mea este, din motivare, că nici investigația financiară, realizată foarte bine de Europol și de autoritățile din Marea Britanie, nu se găsește la dosar”, susține expertul juridic.
La percheziții, s-au gasit asupra unora dintre traficanți pistoale mitraliere. Apoi, conform lui Gelu Duminică, au fost transformate, în documente, în arme de vânătoare, pentru care traficanții au obținut chiar și permise: “Vorbim de puști AK-47 încadrate ca arme de vânătoare. Ne întrebăm, care este încrengatura din acest caz?”
Inclusiv rechizitoriul vorbește despre faptul că politicieni, polițiști și chiar notari din zona Țăndărei au fost parte a acestei rețele.
Nu putem să nu ne întrebăm, în dosarul Țăndărei ce a fost?
Silvia Tăbușcă spune că este clar că atunci când vorbim de aceste rețele foarte mari, este o legatură cu factorul de corupție din România.
“Nu poate funcționa pe plan local o asemenea rețea fără implicarea autorităților locale sau naționale. La nivelul procurorilor, este vorba de corupție, rea credința sau incompetență. Solicităm demisia procurorului din acest caz”, afirmă aceasta.
Care este instituția responsabilă să pună piciorul în prag acum?
“Procurorul de caz este ca o rotiță care blochează un sistem amplu. Este obligația CSM, prin toate mijloacele de care dispune, să analizeze acest caz. Vorbim de drepturile unor minori traficați, ca și în cazul Shanghai, în care același procuror a închis cauza într-un mod asemănător”, declară Silvia Tăbușcă.
România este printre principalele zone de unde pleacă persoane traficate în lume, conform acesteia, iar “doamna procuror are și niște dosare și rechizitorii foarte bine construite, dar în cele cu trafic de copii, pare că nu-și dă silința”. Inspecția Judiciară este obligată să acționeze”.
