Anunțul a fost făcut de NASA în urma noilor descoperiri realizate de sonda spaţială Cassini.
Analizele chimiștilor sugerează că pe fundul oceanului de pe Enceladus există un soi de ”jeturi de fluid cald” – un mediu similar celui de pe Pământ, favorabil formelor de viață.
Oceanul lichid se află la o adâncime de câţiva kilometri sub scoarţă , iar pentru a determina ce se află la acea adâncime oamenii de ştiinţă trebuie să analizeze jeturile care sunt expulzate în spaţiu prin crăpăturile din gheaţa de pe Enceladus.
În octombrie 2014, sonda Cassini a analizat unul dintre acele jeturi şi a descoperit molecule de hidrogen şi dioxid de carbon.
Existența unor astfel de sisteme hidrotermale nu reprezintă însă o garanție că organismele sunt prezente pe micul satelit natural cu crustă înghețată; mediul său poate fi încă steril.
Rezultatele sunt însă suficient de convingătoare pentru o nouă vizită și o cercetare cu ajutorul unor instrumente mai sofisticate.
„Suntem destul de siguri că oceanul de sub crusta de gheață a lui Enceladus este viabil , așa că trebuie să ne întoarcem și să investigăm mai departe“, a declarat Hunter Waite de la Southwest Research Institute din San Antonio.
„Dacă nu există viață acolo, de ce nu e? Dacă există, cu atît mai bine. Dar cu siguranță doriți să ne punem această întrebare pentru că este aproape la fel la fel de interesant în cazul în care nu există viață acolo, având în vedere condițiile“, a declarat omul de știință pentru BBC.
În oceanele de pe planeta noastră, apa de mare intră în contact cu roci fierbinți, bogate în fier și magneziu.
Deoarece mineralele din aceste roci încorporează molecule de H2O în structura lor cristalină, ele eliberează hidrogen – un produs secundar, care poate fi folosit de unii microbi ca sursă de energie pentru metabolismul lor.
„Pentru un microorganism, hidrogenul rezultat astfel ar fi ca bomboanele – mâncarea preferată“, a explicat Dr. Chris McKay, astrobiolog al agenției spațiale americană. Un proces similar ar putea avea loc pe Enceladus.
Al şaselea satelit ca mărime al planetei Saturn a fost descoperit în 1789 de astronomul britanic William Herschel.
Are un diametru de aproximativ 500 de kilometri, se află la o distanţă de aproximativ 1,2 miliarde de kilometri faţă de Terra și 1,4 miliarde de kilometri faţă de Soare.
O dată cu această descoperire, misiunea sondei Cassini se apropie de sfîrșit .
După ce a petrecut 12 ani învîrtindu-se în jurul lui Saturn, sonda va rămîne încet fără combustibil și, în septembrie, va fi abandonată în atmosfera planetei cu inel – o măsură de siguranță luată pentru a nu se ciocni de Enceladus și a nu-l contamina.
