Peste 270 de amendamente la proiectul legii învățământului superior, document aflat în dezbatere publică, au fost depuse de ANOSR – Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România, scrie Edupedu.ro.
Reprezentanții studenților spun că în proiectul legislativ apare încă o formă de amnistiere a plagiatorilor: răspunderea pentru plagiat să se prescrie în 3 ani de la săvârșirea faptei.
Pare să fie un efort susținut de exonerare a plagiatorilor. De ce avem atât de multă preocupare pentru asta?
Emilia Șercan, jurnalista care s-a specializat în expunerea cazurilor de impostură și plagiat în cazul politicienilor care și-au obținut diverse titluri științifice în ultimele decenii, explică într-o intervenție în miercuri dimineață în emisiunea ”Deșteptarea”, la Europa FM:
„Pentru că avem atât de multe situații de plagiat și pentru că avem atât de multă impostură în politică. De fapt, domnul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, este purtătorul de cuvânt, portavocea impostorilor și, practic, nu face nimic altceva decât să fie consecvent cu sine însuși. Sorin Cîmpeanu s-a poziționat încă din momentul în care a intrat în politică, în 2014, când a fost numit de un alt prim-ministru acuzat de plagiat în această funcție, mă refer la Victor Ponta. Prima decizie majoră luată în calitate de ministru atunci a fost să introducă în legea educației posibilitatea de a renunța la dotcorat, o decizie care evident îl avantaja clar pe premierul de atunci Victor Ponta.”
Acum, cu proiectul noii legi a educației, ministrul Cîmpeanu a avut grijă ca plagiatorii să poată scăpa nepedepsiți, mai spune jurnalista Emilia Șercan:
„Vedem că domnul Cîmpeanu nu mai introduce pe ici pe colo o prevedere ci, practic, în întreaga lege el a construit astfel de mecanisme încât plagiatorii să nu plătească și imaginea lor să fie salvată, sperând ei probabil că nu vor exista nici costuri politice. Chiar dacă eforturile acestea ale ministrului Educației sunt atât de complexe, asta nu înseamnă că un jurnalist sau orice altă persoană nu poate să meargă la bibliotecă, să citească o teză, să compare pagini și să constate plagiatul și să spună public că acea persoană a plagiat, asta nu poate să ne-o ia nimeni.”
Cei mai mulți politicieni și angajați în diverse instituții ale statului caute să strângă cât mai multe diplome pentru a avea un CV impresionant, a mai spus Emilia Șercan, la Europa FM:
„Din nefericire, cei 32 de ani de după 1990 au produs enorm de multă impostură iar politicienii și oamenii care lucrează pentru instituțiile statului au fost vânători de titluri, diplome, certificate, care să le umfle CV-urile și să le ateste o competență.”
Sursa foto: Europa FM / Marius Mantea
