Cristian Popescu Piedone – acuzat de abuz în serviciu în Dosarul „Colectiv” și condamnat la 4 ani în spatele gratiilor – a fost eliberat din penitenciar după un an în urma deciziei emise de Înalta Curte de Casație și Justiție. Fostul primar al Sectorului 5 a fost condamnat în primă instanță la 8 ani, după care la 4 ani de închisoare. „Fapta a existat, doar că Înalta Curte a considerat că nu este prevăzută de legea penală. Sunt lucruri diferite, profund diferite”, a explicat avocatul Elenina Nicuț în emisiunea „România în Direct”, moderată de Cătălin Striblea. Într-un interviu cu moderatorul emisiunii, Elenina Nicuț a explicat că „fapta nu s-a potrivit cu articolul din Codul Penal”. Mai mult decât atât, Cristian Popescu Piedone se va întoarce și la șefia primăriei Sectorului 5: „are deschisă calea de a reveni în funcție, clar”.
Cătălin Striblea: Ați scris anul trecut, după pronunțarea sentinței în cazul Piedone, la apel, că sentința este șubredă și că poate fi răsturnată în cazul unui recurs în casație. Care erau argumentele?
Elenina Nicuț, avocat: „În primul rând, am afirmat cele anterioare nu imediat după pronunțare, mai precis după ce am citit motivarea Curții de Apel București. Într-adevăr, ne uităm și noi pe documente cumva cu ochiul soacrei, între ghilimele; am depistat niște lucruri destul de șubrede.
În primul rând, să ne aducem aminte pentru ce a fost trimis în judecată – a fost trimis în judecată pentru două fapte de abuz în serviciu. Ce înseamnă abuzul în serviciu? Că un funcționar public încălcând legea – care lege trebuie să fie dispoziție legală prevăzută în lege primar, adică nu în legislație secundară.
Lege primară înseamnă lege, Ordonanță simplă sau Ordonanță de Urgență. Funcționarul încălcând o astfel de dispoziție în exercitarea atribuțiilor de serviciu el provoacă anumite pagube, vătămări altor persoane.
Din tot noianul de dipsoziții legale care s-au tot vehiculat și la fond și la apel, în final au rămas – în cazul lui Piedone – practic cele mai subțiri, din punctul meu de vedere. Și, mai precis, au rămas niște dispoziții din Codul Fiscal, potrivit cărora autorizația de funcționare se emite de către primar doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Aici, Curtea de Apel București a apreciat că în această sintagmă <<condițiile prevăzute de lege>> sunt prevăzute absolt toate condițiile care ar fi trebuit în mod normal să fie impuse solicitantului autorizării.
Eu am zis că este trasă de păr pentru că să faci apel la o dispoziție din Codul Fiscal, care reglementează raporturile fiscale, pentru a justifica o îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de primar în materia autorizării – din start, era trasă de păr.
Dacă voiau ceva cu adevărat care să stea în picioare ar fi trebuit să vină cu o încălcare a unor dispoziții primare din legile care prevedeau aceste proceduri de autorizare, dar ei nu le-au găsit. Au fost eliminate, pe rând, din discuție toate dispozițiile, inclusiv cele care priveau legea privind protecția împotriva incendiilor și așa mai departe. Și a rămas efectiv această dispoziție din Codul fiscal, dispoziție care dacă este o să o spunem până la capăt nu a fost pusă în discuție la nivel de urmărire penală. Ea a fost indusă abia în stadiul de judecată, la fond și la apel”.
Elenina Nicuț: „Faptul că într-o cale de atac – fie ea și extraordinară – se restabilește legea este o veste bună”
Cătălin Striblea: Dar Cristian Popescu, cunoscut ca Piedone, a beneficiat de un recurs – o cale extraordinară de atac.
Elenina Nicuț, avocat: „Orice persoană poate să beneficieze de o cale extraordinară de atac de orie fel de cale de atac legală. Recursul în casație se poate formula evident în condițiile Codului de procedură Penală dacă se încadrează persoana, sau consideră că se încadrează,în motivele de recurs în casație – oricine poate formula o astfel de cale de atac”.
Cătălin Striblea: Pentru noi, cetățenii obișnuiți, este foarte greu de înțeles următorul aspect – și acesta trebuie explicat: în primă instanță, fostul primar al Sectorului 4 este condamnat la 8 ani, după care la 4 ani, după care o instanță răstoarnă toate acestea. Ori acesta este un tip de justiție care nu pare unitar, logic sau măcar coerent.
Elenina Nicuț, avocat: „Eu înțeleg felul în care gândesc oamenii obișnuiți, din punctul meu de vedere, de om al legii, de om care pune umărul la îndeplinirea justiției. Faptul că într-o cale de atac – fie ea și extraordinară – se restabilește legea este o veste bună. Adică asta este exact rostul, rolul căilor de atac. Pentru că altfel orice proces s-ar judeca o singură dată, de către o singură instanță și nu am mai sta 10 ani să parcurgem toate căile de atac”.
Elenina Nicuț: „Înalta Curte în recursul în casație a judecat exclusiv pe drept”
Cătălin Striblea: Dar atunci vine următoarea întrebare: Cum să ne uităm noi la primele instanțe care au dat sentințe atât de diferite. Adică de la 8 ani la achitare e o cale foarte mare.
Elenina Nicuț, avocat: „Mai există următorul specific: primele 2 instanțe – din punctul meu de vedere – au fost încărcate și cu foarte multe chestiuni de fapt, pentru că fiind instanțe de fond și apel au fost încărcate cu foarte multe chestiuni de fapt. Înalta Curte în recursul în casație a judecat exclusiv pe drept, deci pe legalitatea…
A verificat în ce măsură hotărârea de condamnare corespunde legii. Deci cumva ar exista o explicație pentru aceste diferențe. În căile ordinare, repet, sunt foarte relevante și aspectele de fapt, pe când calea extraoridnarea se analizează exclusiv legalitatea. Cumva este mult mai matematică operațiunea judiciară. Misiunea judecătorului este mult mai matematică decât la instanțele de fond și apel”.
Elenina Nicuț, avocat, explică de ce a fost eliberat Cristian Popescu Piedone cu argumentul că fapta nu există în codul Penal
Cătălin Striblea: Dar ce spuneți dumneavoastră este că primele instanțe au dat condamnări pe o faptă care nu este prevăzută de legea penală, ori aici multă lume se întreabă cum poate un judecător să dea o astfel de condamnare…
Elenina Nicuț, avocat: „Este posibil. Nu este deloc exclus. Știți vorba foarte bine cunoscută: unde sunt doi juriști sunt 10 păreri. În cazul de față, ce însemană fapta nu este prevăzută de legea penală? Că fapta respectivă nu se potrivește cu elementele constitutive ale infracțiunii astfel cum ele sunt prevăzute în Codul Penal.
Și până la urmă de unde această neînțelegere între instanțe? Luăm o foaie, tragem o linie pe mijloc și punem în stânga fapta și în dreapta elementele constitutive. Două instanțe au considerat că se potrivesc acolo fapta cu elementele constitutive.
A treia instanță – instanța de recurs – a considerat că nu se potrivesc – și aici există un specific în materia abuzului în serviciu (fapta pentru care a fost trimis în judecată) și anume că aici mă limitează Codul Penal cu ajutorul Curții Constituționale, bineînțeles, doar la anumite încălcări. Deci doar la încălcarea unor acte de legislație primară poate duce la o încadrare pe abuzul în serviciu”.
Elenina Nicuț: „Legislația din România este cum este – în sensul că pe aceeași chestiune găsim dispoziții legale presărate peste tot și, de aici, dificultatea de a stabili sub formă de cristal o anumită vină”
Cătălin Striblea: O parte din opinia publică spune că în astfel de situații ar trebui să apară o răspundere a judecătorilor. De acord sau împotrivă?
Elenina Nicuț, avocat: „Această răspundere a judecătorilor nu poate să apară așa pentru că cere opinia pulică. În primul rând pentru că opinia publică este reglementată foarte clar. Ar putea să intervină în situația în care – mă refer în primul rând la răspunderea materială – fostul inculpat de ieri, achitat, ar face o acțiune împotriva statului și ar rezulta un prejudiciu, și atunci Ministerul de Finanțe ar putea să se întoarcă împotriva magistraților din apel.
Doar că și aici mai există niște condiții: totuși, trebuie să se dovedească o gravă neglijență din partea respectivilor. Ceea ce este destul de greu de dovedit pentru că, totuși, există o motivare, chiar dacă eu, de exemplu, nu am fost de acord cu ea – există o motivare a deciziei de la Curtea de Apel București astfel încât este greu de făcut acțiunea în regres, împotriva respectivilor magistrați.
Lucrurile de genul acesta trebuie luate mai degrabă ca o lecție, atât pentru opinia publică, dar mai ales pentru oamenii din sistemul judiciar. Niciodată nu este prea târziu să învățăm, chiar și eu – nu am cum să le știu pe toate. Și atunci învăț. Azi pot să consider într-un fel, mâine mai citesc, mai verific și poate o să consider într-un alt fel.
Cam acesta este jocul în domeniul acesta. Adăugăm și faptul că legislația din România este cum este – în sensul că pe aceeași chestiune găsim dispoziții legale presărate peste tot și de aici dificultatea de a stabili sub formă de cristal o anumită vină, mai ales a unui magistrat”.
Elenina Nicuț: „Fapta a existat, doar că Înalta Curte a considerat că nu este prevăzută de legea penală. Sunt lucruri diferite, profund diferite”
Cătălin Striblea: Dacă fapta nu există, totul se întoarce la zero…
Elenina Nicuț, avocat: „Nu, nu, nu, rectific, rectific încă o dată: nu s-a dispus achitare pe <<fapta nu există>>. Fapta a existat, doar că Înalta Curte a considerat că nu este prevăzută de legea penală. Sunt lucruri diferite, profund diferite”.
Cătălin Striblea: Deci fapta a existat, dar nu este prevăzută de legea penală.
Elenina Nicuț, avocat: „Exact. În linii mari, fapta respectivă nu s-a mulat, nu s-a potrivit cu articolul din Codul Penal”.
Cătălin Striblea: Asta înseamnă că în această speță Cristian Popescu Piedone se poate întoarce la primărie liniștit.
Elenina Nicuț, avocat: „Da. Asta clar”.
Cătălin Striblea: Moralmente vorbind, nu vă întreb, dar opinia publică va dezbate și acest lucru.
Elenina Nicuț, avocat: „Cu siguranță. Eu am văzut ceva de genul că efectiv îl va reintegra, între ghilimele, prefectul direct, deci printr-un simplu ordin emis de prefect. Eu aș avea, din punct de vedere legal, niște rezerve față de acest de mecanism de reintegrare. Cert este că are deschisă calea de a reveni în funcție, clar. Și mai departe… anul viitor avem alegeri, ce să zic”.
Urmărește aici întreaga emisiune „România în Direct”
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
